Unu din patru euro de la UE s-au scurs ilegal la Transporturi

O zicătoare românească spune: „Decât mult şi fără rost, mai bine puţin şi prost”. Se pare că aceasta au avut în cap numeroşii miniştri şi directori de companii ce s-au perindat după 2007 la conducerea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI). Până acum au cheltuit doar 295 de milioane din peste patru miliarde de euro. CE ar putea retrage 141 de milioane de euro, după neregulile sesizate la licitaţii şi punerea în practică a contractelor.

Tăiere 25%

Companiile din subordinea MTI au cheltuit 141,48 milioane de euro fără respectarea legislaţiei sau nejustificat, potrivit unui raport de audit. Cifrele au fost prezentate de ministrul Transporturilor Ovidiu Silaghi. Unele aspecte legate de utilizarea fondurilor europene vor fi verificate de Oficiul European de Luptă Antifraudă. Există riscul ca banii să fie retraşi, caz în care vor trebui asiguraţi de la buget. „Comisia Europeană a solicitat corecţii de 141,48 milioane de euro, ce vor fi suportaţi de la buget – ca cheltuieli neeligibile sau plăţi nejustificate”, spun oficialii MTI.
140 de milioane de euro au fost cheltuiţi nejustificat de către MTI. Sumă e uriaşă, dacă luăm în calcul că 350 de milioane de euro e întreaga sumă plătită de stat în proiecte europene.
CNADNR a încredinţat direct contracte de consultanţă juridică de 57,3 milioane de lei (12,7 milioane de euro). 6,39 milioane de lei (1,4 milioane de euro) au fost plătite la exproprierea imobilelor de pe tronsonul Bucureşti – Constanţa, dar la 31 decembrie 2011 exproprierile nu erau gata.
Contractul „Sistem informatic pentru emitere, gestiune, monitorizare şi control a rovinietei”, de 34,2 milioane de lei (7,6 milioane de euro) a fost atribuit cu încălcarea prevederilor legale privind achiziţiile publice. Nereguli grave au fost sesizate la instituţiile statului şi la CFR SA (executări silite ale unor tronsoane de cale ferată în favoarea operatorilor privaţi, înstrăinări de vagoane etc.), precum şi la Administraţia Porturilor Constanţa.

CE a găsit Comisia Europeană?

În ultimele luni, Revista Mișcarea a scris repetat despre neregulile la licitaţiile de construire a tronsoanelor de autostradă de pe Coridorul IV Pan-European, ca și despre disputele ajunse în Justiţie. Datele din acest audit confirmă informaţiile publicate de noi.
De exemplu, al doilea lot din tronsonul Timişoara – Lugoj nu are nici acum constructor selectat, din cauza numeroaselor dispute pentru desemnarea firmei câştigătoare, deşi prima licitaţie a fost anul trecut, în primăvară.
Stadiul de execuţie al tronsonului de graniţă Nădlac – Arad e la 6%, deoarece liderul asocierii ce a încasat avansul de 25% de la Comisia Europeană a uitat să facă lucrările.
6,46% din banii UE – a reuşit MTI să cheltuie în aproape cei şase ani de când i s-au pus la dispoziţie fonduri structurale.
Potrivit proiectului de audit al directoratului CE REGIO, ce se ocupă de utilizarea corectă a fondurilor de infrastructură, Comisia Europeană a solicitat corecţii pe mai multe tronsoane: Orăştie – Sibiu (428,9 milioane de lei – construcţie), Nădlac – Arad (168,8 milioane de lei – construcţie), DN 24 şi DN 24B (39,9 milioane de lei – reabilitare).
În total, sunt 735 de milioane de lei numai în aceste trei proiecte. Unul din tronsoanele de pe Nădlac – Arad a fost câştigat de o firmă de pe locul şase. CE ar putea să nu fi văzut cu ochi buni zecile de milioane de euro plătite în plus degeaba.

Neregulile sunt regulă

Potrivit datelor MTI, neregulile n-au fost întâlnite doar la CNADNR, ci şi la alte companii subordonate şi nu numai la proiecte din fonduri UE. Un control al Curţii de Conturi la CNADNR a descoperit că, la contractul de finanţare dintre Banca Europeană de Investiţii (BEI), România şi CNADNR pentru finanţarea Proiectului de reabilitare a drumurilor, etapa a V-a, costul a fost majorat cu 138,1 millioane de lei (36,6 milioane de euro), prin includerea unor cheltuieli neeligibile – taxe şi impozite suportate din cofinanţare.
Totodată, au fost făcute plăţi de 11,04 milioane de lei (2,5 milioane de euro) fără respectarea clauzelor, adică iarăşi suportate de la buget. La acordul de împrumut dintre Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) şi România pentru finanţarea Proiectului de restructurare a transporturilor, suma de 225 de milioane de lei (adic[ 50 de milioane de euro) din valoarea totală a proiectului (198,37 milioane de euro), a fost anulată din cauza gestionării şi utilizării ineficiente. Au fost făcute plăţi nelegale de 5,1 milioane de lei (1,1 milioane de euro) şi plăţi nejustificate de trei milioane de lei (668.645 de euro), pentru servicii de consultanţă.
Cât a absorbit România de la UE?
În cinci ani de la integrare, când putea beneficia de aproape cinci miliarde de euro pentru dezvoltarea infrastructurii, au fost traşi (decontaţi de UE) doar 295,18 milioane de euro.
Proiectul ultimei rectificări bugetare, la momentul scrierii acestor rânduri, prevedea diminuarea veniturilor cu două miliarde de lei, pe care România nu-i va mai primi de la CE în contul plăţilor realizate. Nu e clar dacă diminuarea are sau nu legătură cu neregulile sesizate de CE în privinţa fondurilor structurale.
Rectificarea bugetară prevede şi reducerea cheltuielilor cu cofinanţarea proiectelor susţinute de CE cu 1,4 miliarde de lei. Cifrele arată că nici anul 2012 nu va fi bun pentru absorbţia banilor europeni. Cel mai probabil, mai multe miliarde de euro puse la dispoziţie de UE vor fi pierdute de România până la finalizarea programului.
Pentru Acordul de împrumut BEI 22.417, de finanţare a construirii autostrăzii Arad – Timişoara şi a variantei de ocolire a Aradului, au fost constatate plăţi nelegale de 6,04 milioane de lei (1,3 milioane de euro), fără documente justificative pentru livrarea bunurilor sau efectuarea serviciilor şi lucrărilor; acceptarea la plată a unor lucrări suplimentare de 109,2 milioane de lei (24,2 milioane de euro), fără documentele justificative aferente şi diminuarea veniturilor la buget cu 9,5 milioane de lei (2,1 milioane de euro), deoarece n-au fost aplicate şi deduse penalităţi de întârziere în executarea lucrărilor.
Absorbţia fondurilor UE la Transporturi aprilie 2012 vs. Iulie 2012
Data Plăţi contribuţie UE (%)* Declaraţii transmise CE (%)** Sume rambursate CE (%)*** Sume rambursate (milioane de euro)****
27 aprilie 7,19 6,22 6,13 279,86
31 iulie 9,16 7,37 6,46 295,18
* sume plătite constructorilor din totalul banilor ce-ar trebui absorbţi de România pentru anii 2007 – 2013. Ele urmează să fie trase de la CE
** facturi de lucrări înaintate la CE, din totalul banilor ce ar trebui absorbţi de România pentru anii 2007 – 2013
*** sume primite efectiv de la UE (după aprobarea facturilor) din totalul banilor ce-ar trebui absorbiţi de România pentru anii 2007 – 2013
**** bani primiţi efectiv de la UE
Potrivit ministrului Afacerilor Europene Leonard Orban, anul trecut, după un audit, s-a propus o corecţie de 25%, „adică de 140 de milioane de euro”. Alte patru auditări au fost făcute în iulie. „România negociază acum cu reprezentanţii Comisiei. Nu s-a luat nici o decizie”, a explicat Orban, care adaugă: „Aceasta se va întâmpla în următoarele luni”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

four × three =