Acum 160 de ani Lon..." />

Uimitoarea istorie a metroului din Londra

Acum 160 de ani Londra era de departe cel mai populat oraș din lume și trebuia să se găsească urgent o soluție la aglomerația teribilă. Unii oameni au venit cu idei nebunești, cum ar fi uriașe căi ferate construite pe piloni, dar nici ideea ce a devenit realitate nu a fost simplă: construirea unei rețelele de tuneluri pe unde să circule trenurile pline trase de locomotive cu aburi. Cu probleme și cu controverse prima linie a fost gata, iar succesul a fost atât de mare, încât zeci de ani rețeaua s-a tot extins.

Cel mai mare oraș al lumii era în pragul colapsului

Metroul din Londra are în prezent 270 de stații și se întinde pe 400 de km. Înainte de pandemie îl foloseau zilnic 4 milioane de oameni. Drumul a fost lung însă, iar când s-a lansat prima linie, nu puțini au fost cei care au spus că nu s-ar lăsa purtați de un tren pe sub pământ. Dar în câțiva ani și cei mai sceptici și-au dat seama că metroul este grozav și mai ales util.
Puține orașe mari s-au găsit în secolul 19 într-o situație atât de disperată cum era Londra pe la 1860. Populația se triplase într-un secol, bolile făceau ravagii, mizeria era uimitoare și aglomerația, dincolo de orice limite. După 1830 orașul a devenit mai aglomerat datorită trenurilor și zilnic 250.000 de oameni tranzitau gările și 4.000 de minibuse și taxi-uri trase de cai ajungeau la gări.
 
Cum a evoluat populația Londrei

1670: 500.000 (aprox)
1760. 750.000 (aprox)
1801: 1 milion
1831: 1,72 milioane
1851: 2,28 milioane
1871: 3,9 milioane
1901: 6,22 milioane

Aglomerația avea consecințe dezastruoase și trebuia găsită o soluție. Tuberculoza omora și 20.000 de oameni în cei mai răi ani, iar o epidemie de holeră a luat 18.000 de vieți în 1832. Era nevoie de o soluție de transport și oamenii au venit cu diverse idei năstrușnice, de la trotuare înclinate pe care pietonii să meargă cu un fel de role, până la trenuri care să circule la înălțime, pe căi de rulare susținute de piloni uriași.
S-a decis construirea unui tunel de 6 km de la Paddington (nu departe de Hyde Park) până la Farringdon, cu cinci stații. Charles Pearson este omul fără insistențele căruia metroul londonez nu ar fi fost construit la 1863, ci probabil mai târziu. Pearson și-a prezentat în 1845, printr-un pamflet, primele planuri despre cum ar trebui rezolvată criza aglomerației, iar alții au venit cu idei nebunești, cum ar fi o așa numită ”cale ferată de cristal”, cu un bulevard nou alături, plin cu magazine și case, care apoi să fie acoperit cu o imensă arcadă cu acoperiș de sticlă.

Fusese propusă și o gară uriașă la Farringdon, dar planul a fost respins în 1846. Planul lui Pearson pentru ceea ce avea să se numească Metropolitan Railway a fost aprobat de Parlament în 1853 și Pearson a obținut fonduri și de la investitori din City-ul londonez și de la magnații care construiseră căi ferate în ultimele două decenii. Trenul a ajuns în 1838 la Londra și Euston a fost prima gară a capitalei, în timp ce prima linie ferată adevărată de pasageri a fost deschisă în 1830, între Manchester și Liverpool.

Londra nu este Drumul Taberei, așa că metroul chiar s-a făcut

La prima linie a metroului londonez s-a folosit tehnica așa numită „cut and cover” și practic s-a săpat un șanț uriaș, s-au pus liniile de cale ferată, s-a construit tunelul și apoi s-a astupat până la nivelul original al solului, dar nu peste tot, fiind inițial lăsate și zone libere pentru evacuarea aburului locomotivelor. Marele minus al metodei ea că trebuiau dărâmate multe clădiri, astfel că pentru a fi salvate cât mai multe, prima linie a urmat traseul bulevardelor.
Această metodă a ”săpăturii deschise” a fost soluția aleasă pentru acele vremuri când nu se inventaseră mașinile de săpat tunele, iar acel prim tunel era de mică adâncime. 2.000 de oameni au lucrat timp de doi ani la această primă linie. Evident că acest mod de construcție a afectat mult modul în care se circula în oraș.

În plus, au fost dărâmate și cocioabele din câteva cartiere sărace din centru, iar oamenii au fost forțați să se mute spre periferii.

Costul primei linii a fost de un milion de lire (echivalentul a 50 de milioane de lire în banii de astăzi). După Războiul Crimeeii britanicii au construit un uriaș sistem de canalizare sub străzile Londrei, iar experiența câștigată a ajutat enorm la construirea rețelei de metrou. Charles Pearson, omul care a promovat enorm ideea metroului, a murit cu doar puține luni înaintea deschiderii oficiale.
Linia s-a deschis oficial pe 10 ianuarie 1863 și presa vremii s-a întrebat dacă oamenii vor avea curaj să coboare în stațiile luminate slab cu felinare cu gaz și pe peroanele de mici dimensiuni. Nici în trenuri nu era grozav, mirosea a fum și era plin de funingine și, după mai multe controverse, pasagerilor li s-a permis să și fumeze.
Însă oamenii au fost curioși și 30.000 au experimentat trenurile în prima zi. 18 minute dura drumul și trenurile circula la 10 minute în timpul orelor de vârf și la 20 de minute în intervalele cu mai puțini călători.
Metroul a fost un mare succes, dimineață îl foloseau muncitorii din diverse fabrici și puțin mai târziu mergeau cu el chiar și bancherii din City of London (spre finalul dimineții biletul era mai scump). Locomotivelor li s-au montat condensatoare speciale, pentru a fi mai puțin fum, dar problema ventilației a fost rezolvată abia după 1890 când au început să fie introduse trenurile electrice.
9,5 milioane de oameni au folosit metroul în primul an și succesul a fost enorm, astfel că rețeaua s-a tot extins și în câțiva ani s-a ajuns la 90 de milioane. În al doilea an numărul de călători ajunsese la 12 milioane, acum este pe la 1,4 miliarde, cu 40% mai mare decât cu 15 ani în urmă.

După 1880 tehnologii mai moderne au permis săparea unor tunele mai adânci care nu mai interferau cu fundațiile clădirilor și cu rețelele de utilități, iar 1890 rămâne un an esențial pentru istoria metroului, fiindcă a fost dată în folosința primă linie de adâncime și a fost introdusă tracțiunea electrică.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × 5 =