Cum depistează Consiliul Concurenței aranjamentele din lucrările de infrastructură?
În plină licitație a CNADNR, de acordare a contractelor de marcaje rutiere pe următorii doi ani, Consiliul Concurenței (CC) a anunțat rezultatele controlului început cu doi ani în urmă.
Raportul dezvăluie modalități grosolane prin care participanți la licitații își împart piața, dar și instrumente prin care CC descoperă fața nevăzută a aranjamentelor cu unele instrumente mai degrabă specifice detectivilor particulari.
Mai multe firme, cu sprijinul CNADNR – societate de stat acționară la una din firme, au simulat în 2006 concurența la licitația pentru lucrări în domeniu pe șase ani, ulterior cedându-și unele altora lucrările pe baza înțelegerilor anterioare.
Concluziile sunt în raportul asupra atribuirii contractului „Lucrări de marcaje rutiere, longitudinale, transversale şi diverse pe drumurile naţionale din administrarea CNADNR”, pentru Lotul 2 Craiova şi Lotul 6 Iaşi.
Licitația a permis Plastidrum, controlată de grupul suedez Geveko, obținerea mai multor contracte în valoare totală de 87 de milioane de euro. Din 1996, Plastidrum deține monopolul cvasiabsolut al lucrărilor de marcaje rutiere pe drumurile naţionale din România.
Cum a funcționat înţelegerea?
Schema a fost pusă la punct de cinci firme participante. Licitaţia a fost împărțită pe șapte loturi, corespunzătoare celor șapte direcții de drumuri CNADNR. Pentru a lăsa impresia unei concurențe puternice, cele cinci firme s-au grupat în două asocieri.
Pe prima o numim asocierea Plastidrum (Plastidrum SRL, Signature Semnalizare SRL), a doua fiind asocierea Swarco (Swarco România SRL, Swarco Heoscont Strassenmarkierung GmbH Austria și Eleftherios Kokkinakis LTD Grecia). Asocierile sunt singurele ce au depus oferte pentru toate loturile în licitare, faptul fiind primul indiciu pentru inspectorii CC.
Verificarea ofertelor depuse de asocieri pe cele șapte loturi a mai scos la iveală și alte aspecte interesante, sesizate la ofertele depuse pentru lotul 2, direcția Craiova și lotul 7, direcția Iași.
Deși era vorba despre aceleași lucrări pe toate cele şapte loturi, pe cele două loturi menționate ofertele asocierii Plastidrum creșteau inexplicabil, în timp ce ale asocierii Swarco se micșorau la fel, inexplicabil.
Chestionate, asocierile au dat răspunsuri ce n-au stat în picioare. Plastidrum a răspuns că a fost nevoită să practice prețuri mai mari pe cele două loturi pentru că nu avea în zonă utilajele și forța de muncă necesare. În realitate, în oferta depusă nu costurile cu utilajele și personalul erau mai mari, ci cele cu materialele folosite.
Asocierea Swarco a spus că a practicat prețuri mici dorind să câștige contractele făcute la momentul licitației de altă firmă. Prețurile firmei fuseseră însă stabilite cu 10 ani mai devreme, în 1996, când asocierea a câștigat contractele. În zece ani piața a evoluat mult, a notat CC.
Swarco, participant de fațadă
Misterul a fost lămurit de inspectorii CC când s-a constatat că de fapt Swarco nu avea intenția să câștige contractele. În schimb, Plastidrum avea tot interesul obținerii unor valori mari, care să-i permită subcontractarea lucrărilor către Swarco, cu păstrarea unui profit bun.
Câteva elemente au ajutat la reconstituirea situației. CNADNR nu a limitat la acel moment numărul loturilor la care un participant putea depune oferte. A impus ca în astfel de situații acesta să facă dovada unei experiențe similare, cel puțin egale cu suma contractelor doveditoare a experienței similare cerute la fiecare lot la care participa.
Toate actele fuseseră legalizate… la același notar! Până și chitanțele ce atestau plata taxelor notariale purtau numere succesive, ceea ce a demonstrat că actele celor două asocieri au fost depuse la notariat la același moment, de aceeași persoană.
Prin depunerea de oferte pe toate loturile, Swarco a asigurat participarea unui al doilea competitor în licitație, astfel încât aceasta să nu fie anulată, dar nu a demonstrat experiența similară cerută, fiind, din acest motiv, exclusă la licitații. Odată scoasă din competiție, CNADNR a acordat contractele asocierii Plastidrum.
Ce a pus capac a fost amatorismul cu care asocierile au simulat realitatea ofertelor. Documentele cerute conțineau aceleași greșeli identice de redactare: virgule puse prost în locuri identice; aceleași litere dublate la unele cuvinte; spații dublate între aceleași cuvinte; termeni scriși greșit identic („continaure” în loc de „continuare”).
„E exclusă ipoteza unei simple coincidenţe. Se concluzionează că documentele în cauză, după ce au fost redactate de un ofertant, au fost transmise celuilalt, pentru completarea cu informaţiile solicitate de formulare”, cred inspectorii CC.
Toate actele fuseseră legalizate… la același notar! Până și chitanțele ce atestau plata taxelor notariale purtau numere succesive, ceea ce a demonstrat că actele celor două asocieri au fost depuse la notariat la același moment, de aceeași persoană.
Cei cinci își împart prada
Odată câștigate licitațiile de către Plastidrum, cei cinci s-au întrebat cum să-și împartă contractele. Soluția, menționată în decizia CC, oarecum ingenioasă.
În prima etapă, Plastidrum a înființat cel puțin două filiale la Craiova și Iași, unde câștigase contracte în asociere cu Swarco. 10% din acțiuni au fost date „partenerilor” Eleftherios Kokkinakis și Swarco România.
O lună mai târziu, contractele au fost cesionate de Plastidrum celor două filiale, iar pachetele majoritare de acțiuni la acestea (90% la fiecare) au fost vândute pe un preț neprecizat în decizia CC… cui credeți? Către Eleftherios Kokkinakis și Swarco!
Amenzi totalizând 663.000 de euro
Consecința trucării licitației: amendarea celor cinci firme în total cu trei milioane de lei (aproximativ 663.326 de euro), astfel: Plastidrum 1,56 milioane de lei; Signature Semnalizare SRL 11.573 de lei; Swarco România 33.012 lei; Swarco Heoscont Strassenmarkierung GmbH (Austria) 1,19 milioane de lei; Eleftherios Kokkinakis LTD (Grecia) 209.333 de lei.
