S..." />

Concluziile video-conferinţei BURSA „The Post Pandemic World”

Specialişti din domeniul financiar-bancar, dar şi juridic au dezbătut, aseară, mai mult de patru ore, pe marginea noii realităţi post pandemie, pornind de la un studiu realizat de Andre Cappon, fondatorul grupului CBM din New York, şi prezentat în cadrul video-conferinţei BURSA „The Post Pandemic World”.

Actuala criză cauzată de pandemia de coronavirus va genera unele schimbări uriaşe; infrastructura, comunicaţiile şi digitalizarea pot reprezenta sursa de relansare economică a statului român, după trecerea crizei sanitare; economia noastră este posibil să aibă o evoluţie în W; cel mai mare pericol este populismul, în actuaulul context; reluarea creşterii economice după această perioadă depinde de gradul de încredere al populaţiei şi de măsurile luate de guvern – sunt doar câteva dintre concluziile ce reies în urma dezbaterilor purtate online aseară. Mai jos este prezentat studiul domnului Cappon.

***

Cea mai mare provocare pentru lume, în acest moment, este identificarea unei modalităţi de ieşire cu succes din pandemia de Covid 19, cu accent pe evitarea unor noi valuri epidemice după ce măsurile de distanţare socială vor fi relaxate, consideră Andre Cappon, preşedinte fondator al CBM Group din New York.

Conform acestuia, posibile soluţii pe termen scurt sunt: grupurile vulberabile (bătrâni, cei cu condiţii medicale precum astmul, hipertensiune, obezitate etc.) să rămână izolate până când se dezvoltă teste/tratamente/vaccinuri eficiente şi de încredere; angajaţii tineri, sănătoşi, se întorc la muncă progresiv, utilizând măşti, mănuşi – se adoptă măsuri de precauţie/prevenţie cum ar fi spălatul des pe mâini, se evită grupurile mari de persoane etc.

Soluţii pe termen lung sunt dezvoltarea testării eficiente, şi în special dezvoltarea unor tratamente şi vaccinuri eficiente, precum şi dezvoltarea imunităţii de grup, spune el.

• Cât de adâncă ar trebui să fie recesiunea/depresiunea anticipată? Cât de rapidă va fi recuperarea?

Cappon adaugă faptul că toate scenariile privind proiecţiile economice şi dimensiunea dezastrului depind de cât de mult va ţine pandemia – câteva luni sau mai mult, dacă vom vedea izbucniri secundare ale coronavirusului cum s-au văzut în oraşul Harbin, regiunea Heilonjiang din nordul Chinei.

Aşteptările sunt ca pandemia să ţină doar câteva luni, graţie izolării sociale şi progresului în materie de teste/tratament/vaccin. Însă ar putea fi mai lungă sau recurentă. De notat că, deşi boala Covid-19 este foarte contagioasă, rata mortalităţii este mult mai redusă în comparaţie cu pandemiile precedente (de exemplu gripa spaniolă din 1918-1919).

În ceea ce priveşte anticipaţiile nivelului PIB (produsul intern brut), estimările econometrice pentru SUA şi Europa sunt negative pentru 2020, cu o revenire graduală anticipată pentru 2021-2022, nu în formă de V, nici chiar în formă de U. Revenirea graduală ar putea lua 2-3 ani, adică să ne întoarcem de unde am plecat înainte de pandemie.

FMI prognozează o contracţie a PIB global de 3% pentru 2020, în scenariul de bază.

„Ilustrativă ar fi situaţia Chinei, care a anunţat că economia a început să-şi revină în aprilie, dar care a anunţat un PIB negativ de -6,8% în primul trimestru din 2020 – spun chinezii aşadar adevărul sau realitatea este mult mai neagră? Vor reuşi să controleze noii apariţii ale virusului? Ce se va întâmpla dacă China nu va mai putea exporta la fel de mult ca înainte, din cauza recesiunii şi a barierelor comerciale din America şi Europa?”, sunt câteva din întrebările ridicate de Cappon.

Tigrii asiatici, economiile Hong Kong, Singapore, Taiwan şi Korea, precum şi Japonia sunt de aşteptat să aibă o revenire economică relativ rapidă, în timp ce pieţele emergente – America Latină, Africa – vor experimenta cel mai probabil recesiuni mai lungi şi mai adânci, fiind afectate semnificativ.

În ceea ce priveşte economiile dezvoltate din Vest, şomajul este de aşteptat să atingă în SUA nivelurile văzute ultima dată în timpul Marii Depresiuni (25% şomaj), iar marea problemă este lipsa unor plase de siguranţă la nivel social, care să ofere sprijin şomerilor. Măsurile de stimulare ar putea să fie insuficiente pentru acoperirea unor perioade lungi de şomaj, iar viitorii pensionari vor fi afectaţi şi ei din moment ce fondurile de pensii sunt legate de pieţele de capital.

În materie de falimente şi incapacităţi de plată, acestea vor creşte abrupt, asemănător cu evoluţia din criza din 2008, poate chiar vor fi mai numeroase. Multe firme, în special cele de dimensiuni mici şi mijlocii vor dispărea.

Efecte de ordin secund, punctate de specialist, sunt:

– după criza coronavirus, gospodăriile vor deveni foarte conservatoare (precum generaţia Marii Depresiuni) – economisire mai multă, mai puţin consum, evitarea datoriilor şi creditelor de consum. Asta va reduce ratele de creştere a PIB, în special în lumea dezvoltată şi în mod particular în SUA

– „structura societăţii se destramă”: prăbuşiri ale sistemelor medicale, infracţionalitate cibernetică în creştere, furturi din supermarket-uri, creştere generalizată a criminalităţii, protestelor etc., în special în ghetouri urbane din lumea dezvoltată (Statele Unite, Franţa şi în ţări emergente precum Brazilia, Africa de Sud.

• Impactul la nivel de sectoare

Impactul la nivel de sectoare economice va varia. În prima linie vor fi sectoarele energetice, în mod special industria petrolieră americană (de şist), unde costul de producţie este mai mare, la fel ca datoriile. Ţările care se bazează pe industria petrolieră pentru generarea de venituri bugetare vor avea de asemenea probleme semnificative.

Alte sectoare lovite vor fi cel de retail (vânzări cu amănuntul – se vor evita mall-urile de exemplu), cel al transporturilor mari (volume mai mici ale comerţului mondial), piaţa comercială de real-estate (se va lucra mai mult de acasă), precum şi piaţa real-estate rezidenţială (se vor evita oraşele aglomerate, cu densitate mare a nr. de locuitori).

Sectorul de IT&C ar putea fi cel mai mare beneficiar al crizei, în special în zona de soluţii internet, infrastructură IT, telecomunicaţii mobile, platforme IT pentru educaţie, sănătate etc. Industria farma va beneficia şi ea de pe urma pandemiei, precum şi zona logistică de transport (Uber, FedEx şi alte servicii de curierat), comerţul online şi industria agribusiness, punctează Andre Cappon.

• Cum vor finanţa guvernele şi industriile revenirea? Se vor putea descurca cu atâta datorie?

În Statele Unite, pachetul de stimulare al guvernului federal de peste 2 trilioane de dolari include, potrivit analistului:

– pentru persoanele fizice: stimulente băneşti (bani din elicopter) plătite de guvern, beneficii de şomaj mari, scutire temporară de la plata creditelor de studiu;

– pentru companii: pachete de salvare către industrii americane esenţiale şi strategice precum companiile aeriene, credite cu dobânzi scăzute pentru plata salariilor şi altor cheltuieli imediate, extinderea termenelor de plată a taxelor, companiile care au restanţe la plata chiriilor pot fi date afară dacă au fost afectate de coronavirus.

Pachetul complet se ridică la peste 10% din PIB-ul SUA, însă continuă să fie relevantă întrebarea dacă „e destul?”. Asta în condiţiile în care o funcţionare a economiei la doar 50% din capacitate pe o perioadă de 3-6 luni înseamnă o contracţie a PIB între 12,5% şi 25%, PIB care dispare, spune Cappon. Aici se adaugă şi alegerile prezidenţiale din noiembrie care vor exacerba diferenţele de opinie de la nivelul populaţiei şi spectrului politic.

În Europa, o practică este ca guvernele să plătească ajutorul de şomaj pentru companii ca să nu explodeze numărul oamenilor fără locuri de muncă.

Totodată, pentru a uşura povara datoriei, băncile centrale acţionează ca facilitatori de ultimă instanţă prin achiziţia de titluri financiare (tiparniţă) pentru a oferi lichiditate pieţelor care în schimb să împrumute guvernele şi mediul de afaceri. Ca urmare, firmele cu acces la pieţele de datorii (cu rating investment grade – recomandat pentru investiţii) emit datorie pentru a supravieţui crizei. În ceea ce priveşte companiile fără rating Investment Grade, acestea au costuri de finanţare mai mari la orice datorie emisă.

Criza va duce la o creştere abruptă a deficitelor publice, asta în condiţiile în care nivelurile datoriilor guvernamentale sunt deja foarte ridicate.

În esenţă, ca bottom line, arată Cappon, toată lumea care poate să împrumute bani va împrumuta. Datoria guvernamentală în raport cu PIB va creşte foarte rapid (şi din cauza scăderii economice), iar la fel va creşte şi datoria privată în raport cu PIB.

Nivelurile datoriei publice în anumite ţări este deja ridicat: în Statele Unite raportul datorie/PIB este de 120%, în Japonia de 230%, în Italia (ţara cea mai vulnerabilă din zona euro) de 135%. De notat că, potrivit unui studiu al Băncii Mondiale, când datoria publică în raport cu PIB depăşeşte 70-80%, creşterea economică ajunge să sufere şi să scadă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 + 4 =