Având în vedere aspectele dez..." />

Chestiunea „autostrăzii cocoşate”

Având în vedere aspectele dezbătute în spațiul public cu privire la alegerea variantei de traseu în zona municipiului Focșani, dorim să facem următoarele precizări, pentru a evita o eventuală dezinformare a cetățenilor:

ASPECTE GENERALE: Drum de mare viteză Buzău – Focșani

Sectorul rutier cuprins între Buzău și Focșani este prevăzut în cadrul Master Planului General de Transport al României,  aprobat prin H.G 666/2016 fiind denumit generic “Drumul Siretului”. Traseul drumului de mare viteză asigură și rolul de varianta de ocolire pentru localitățile Buzău, Râmnicu Sărat și Focșani.

Pentru acest sector au fost analizate 3 alternative de traseu, care au fost  proiectate în corelare cu obiectivele implementate de către autoritățile locale (P.U.G-uri, P.U.Z-uri, Autorizații de construire emise, Certificate de urbanism emise), de marii deținători de rețele (rețele electrice, rețele de apă/canal etc.) sau de către alte instituții ale statului roman, astfel încât să fie evitate situațiile întâlnite în trecut, în care la momentul execuției lucrărilor erau descoperite diferite construcții/investiții care nu puteau fi demolate/expropriate, generând astfel costuri suplimentare în cadrul contractelor.

ASPECTE LOCALE: Zona municipiului Focșani cuprinsă între km 70+000 – km 82+000

Pe zona zona cuprinsă între DN2 (Calea Munteniei) –  DN 23B – DN 23 – Mândrești Munteni – DJ 204D au fost identificate următoarele condiționalități:

  • Construcții existente poziționate paralel cu DN 23B, DN 23 si DJ 204D;
  • Stație de tratare a apei poatabile
  • Stație de epurare
  • Puțuri de alimentare cu apă a municipiului Focșani dispuse paralel cu DJ 204D, fiecare dintre acestea având prevazută o zonă de protecție sanitară cu regim sever;
  • Limite P.U.Z municipiul Focșani

În cadrul Analizei Multicriteriale Etapa 1 au fost analizate 3 alternative de traseu în zona municipiului Focșani – detalii aici.

Deși CNAIR SA nu este implicată în strategia de dezvoltare a municipiului Focșani, sau a localității Mândrești Munteni, o simplă analiză a imaginilor din satelit demonstrează faptul că zona cuprinsă între Municipiul Focșani și localitatea Mândrești Munteni a suferit o dezvoltare semnificativă pe parcursul ultimilor ani, dezvoltare ce este de așteptat să se accentueze odată cu dezvoltarea infrastructurii de transport din zonă.

Departajarea între cele 3 alternative de traseu s-a realizat printr-o analiza cantitativă cu aplicarea următoarelor criterii:

  • criteriul tehnic;
  • criteriul financiar;
  • criteriul de mediu (impactul proiectului asupra populației și sănătății umane, impactul proiectului asupra corpurilor de apă de suprafață și subterane, influența asupra calității aerului)
  • criteriul social (evaluează cea mai avantajoasă alternativă din perspectiva Grupurilor Țintă:  Utilizatorii Drumului (număr de utilizatori) și Comunitățile Locale)

Prin parcurgerea primei etape de Analiza Multicriteriala s-a stabilit această variantă finală de traseu iar în cadrul celei de a doua etape de Analiză Multicriterială, care include ca principal criteriu, Analiza Cost – Beneficiu restrânsă, se va stabili profilul transversal aplicabil pentru drumul de mare viteză respectiv, profil de autostradă vs profil de drum expres.

În concluzie, CNAIR S.A a înțeles să răspundă solicitării comunității locale de a ține cont de strategiile de dezvoltare locală și de a nu segrega intravilanul municipiului Focșani,  fără a susține interese imobiliare sau de orice altă natură, așa cum fără o bază argumentată afirmă unele entități al caror interes și/sau capacitate de analiză în cazul de față este îndoielnică, cu atât mai mult cu cât motivele ce au determinat alegrea acestei alternative de traseu le erau cunoscute.

Prin această așa numită “cocoașă”, în termeni neprofesioniști denumită,  CNAIR S.A a urmărit să evite situațiile nu demult apărute pe alte șantiere de autostrăzi, a se vedea exemplul Autostrăzii Sebeș – Turda, în zona localității Oarda (Alba-Iulia).

În final dorim să menționăm faptul că această abordare este folosită și în alte țări membre U.E – ex. Spania –   si poate  servi ca model de bune practici.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × five =