Transportul ilegal este una dintre cele mai des întâlnite forme de evaziune fiscală. Un calcul estimativ arată că, prin cărăuşia la negru – atât de mărfuri, cât şi de persoane – statul şi concurenţa cinstită pierd peste 875 de milioane de euro anual. Dar cifra este mult subevaluată. Contrabanda este doar una din feţele transporturilor ilegale. Transportatorii oneşti nu fac faţă preţului de dumping impus de ilegalişti şi riscă falimentul.

Procedura transporturilor ilegale, altele decât contrabanda de mărfuri este foarte simplă. Cei care practică acest sistem aplică preţuri foarte mici, nu plătesc taxe şi prin aceasta fac concurenţă neloială fi rmelor plătitoare de taxe, care nu pot să coboare preţurile la nivelul celor practicate de aceste „fantome“, tocmai pentru că aceştia îşi achită din încasări obligaţiile faţă de stat în ceea ce priveşte taxele pentru transporturile pe drumurile publice şi impozitele ce rezultă din activitatea lor curentă. În categoria transporturilor ilegale intră şi transporturile de persoane şi cele de mărfuri, dar şi supraîncarcarea şi depăşirea gabaritelor permise de regulile de transport rutier, ca instrument de evaziune fiscală. La toate acestea, se adaugă contrabanda – de la cea cu ţigari, până la cea cu lemn, alcool sau produse alimentare.

 Autorităţile, mână în mână cu infractorii

Din anumite puncte de vedere concurenţa neloială este un fenomen care plasează transporturile legale la limita ilegalităţii, fenomenul fiind cu atât mai grav cu cât, în condiţiile declinului economic major pe care l-a suferit România, fenomenul concurenţei neloiale a fost alimentat tocmai de incapacitatea beneficiarului de a achita preţul pentru serviciile de transport la valoarea lor reală. În spatele preţurilor de dumping ascunzându-se mereu evaziunea fiscală, concurenţa neloială şi alte ilegalităţi. Se pune însă întrebarea unde se termină concurenţa neloială şi unde începe contrabanda. Marius Ana, secretarul general adjunct al Asociaţiei Române pentru Transporturi Rutiere Internaţionale (ARTRI), susţine că nu există decât o singură măsură posibilă pentru stoparea contrabandei: aplicarea strictă a legii. „Problema este însă discutabilă. Autorităţie susţin că depun eforturi pentru combaterea contrabandei, dar dacă este să observăm oferta generoasă de produse de pe piaţă, de la ţigări şi alcool, până la textile şi usturoi chinezesc, este clar că se lucrează de ochii lumii, la comandă politică sau prin implicarea unor persoane cu autoritate şi în poliţie şi vamă“, afirmă Marius Ana. Concurenţa neloială este o problemă poate chiar mai gravă şi extrem de dănunătoare firmelor oneste, plătitoare de taxe la buget, arată oficialul ARTRI. „După părerea mea, factorii responsabili închid ochii, iar aceasta este o constatare foarte uşor de făcut şi pentru cineva care nu se pricepe de loc la aceste detalii. Dar eu aş merge mai departe şi aş spune, că din foarte multe motive factorii responsabili sunt total dezinteresaţi de acest fenomen şi, în consecinţă îl ignoră“.

6.000 de maşini fantomă sleiesc bugetul

Federaţia Operatorilor Români de Transport (FORT) a făcut o analiză a activităţilor ilegale din transportul de mărfuri şi persoane, care a fost prezentată public, în cadrul unei conferinţe de presă. Cifrele statistice arată că activităţile ilegale aduc prejudicii extrem de mari atât statului, cât şi firmelor de transport. Iar aceste prejudicii sunt atât directe, cât şi indirecte, valoarea lor fi ind estimată la cel puţin 875 milioane euro, la nivelul acestui an – unul totuşi slab din punct de vedere economic, deci cu transporturi mai puţine. În cazul transportului rutier de persoane, activităţile ilegale se concretizează în cursele locale, judeţene, interjudeţene şi comunitare, unde sunt implicate cel puţin 6.000 de mijloace de transport autoturisme şi microbuze, care funcţionează fără autorizaţie, fără licenţă şi care nu plătesc taxe şi impozite. Astfel, statul este fentat cu cel puţin 100 milioane de euro anual. Se adaugă găurile provocate concurenţei, care se traduc în bulversarea activităţii operatorilor cinstiţi. Firmele fantomă, extrem de active şi de eficiente pe piaţa de transport de persoane, mai ales pe plan local, au deteriminat scăderea fluxul de călători înregistraţi cu 40%.

Concurenţa neloială falimentează operatorii oneşti

La capitolul transporturi de mărfuri statul pierde în mod direct peste 300 milioane euro şi, indirect, încă 100 milioane euro, prin pierderile suportate de transportatorii licenţiaţi. Există un interes aparte pentru concurenţă neloială pentru transportul de materiale de construcţii – cel mai des cărate fără acte. Ironia face ca aceste transporturi ilegale de materiale de construcţie să fie folosite pentru lucrări de infrastructură plătite de stat sau autorităţile locale. Pietriş, nisip şi altele sunt extrase din cariere improvizate şi exploatări de balast neautorizate, pentru care Agenţia Naţională de Resurse Minerale, deşi ar fi îndreptăţită, nu încasează nici un leu. Concluzionând, în aceste condiţii, circa 45% dintre marii transportatori de marfă, licenţiaţi şi autorizaţi, plătitori de taxe şi impozite la bugetul de stat, au intrat în faliment, în incapacitate de plată sau şi-au suspendat activitatea. Pe de altă parte, pe cale de consecinţă, circa 30% dintre furnizorii de bunuri şi servicii asociate transporturilor rutiere au dispărut de pe piaţă. La totalul pierderilor pe care le resimte statul, trebuie adăugate şi cheltuielile cu protecţia socială, găurile în buget rezultate din neîncasarea taxelor şi impozitelor de la firmele ieşite din activitate, care în ultimii doi ani au ajuns la valori situate în jurul a 35 milioane de euro, anual. Cât de mare este cantitatea de marfă transportată ilegal rezultă din scăderea drastică a cifrelor publice, ofi ciale, ale Ministerului Transporturilor. Dacă în 2008 erau transportate oficial 360.000 de mii tone de marfă, în 2009 valoarea acestora a scăzut la 290.000 de mii de tone, pentru ca în 2010 să ajungă la mai puţin de 150.000 de mii de tone, conform estimărilor, pe întreg anul. Scăderea mai mult decât considerabilă nu se justifi că nici măcar prin contracţia economică majoră suferită de România, valoarea totală a mărfurilor transportate în 2010 fiind sub nivelul anului 2000. În fapt, cifrele tradează un nivel fără precedent, în creştere an de an, al transporturilor ilegale, care oferă costuri mici, dar care nu aduc nici un fel de benefi ciu la buget. Deşi cantitatea de marfă transportată a scăzut dramatic, numărul autovehiculelor destinate transportului de marfă a crescut în 2009 faţă de 2008 de la 645.340 la 661.859, aşa după cum rezultă din statisticile Ministerului Transporturilor.

Ţigările, vedete ale contrabandei

În privinţa contrabandei, ca element mai vizibil în transporturile ilegale, cele mai traficate bunuri rămân ţigările. În primele luni ale lui 2010, au fost confiscate 7.360.338 pachete ţigări de contrabandă, în valoare de 38.964.343 lei şi 16.758 litri alcool în valoare de 236.407 lei, precum şi 2.335 kilograme de cafea în valoare de 50.335 lei. Conform informaţiilor furnizate de purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră, Fabian Bădilă, contrabandiştii apelează la transportatori care efectuează regulat curse externe atât pe spaţiul ex-sovietic, de unde provine cea mai mare parte a ţigărilor de contrabandă, cât şi în statele occidentale (care au fost ţintele predilecte ale traficanţilor de ţigări), fiind preferate îndeosebi autocamioanele care transportă legume, fructe, combustibili sau şerveţele de hârtie. „Câştigul din contrabanda cu ţigări este atât de mare, încât există un beneficiu substanţial chiar dacă din zece transporturi reuşesc să treacă şi să fie comercializate doar două. Este evident, în aceste condiţii că miza contrabandiştilor este foarte mare“, a precizat Bădilă.

Consiliul Concurenţei merge cu taxiul

Cifrele în sine prezintă numai partea care poate fi probată cert din pierderile bugetare ca urmare a transporturilor ilegale. Cu excepţia transporturilor de contrabandă, unde rolul principal revine poliţiei, concurenţa neloială şi evaziunea fiscala din transporturile ilgale pare să nu intereseze pe nimeni. O explicaţie este faptul că transportatorii rutieri de marfă fac parte exclusiv din mediul privat şi se accepta ideea că libera concurenţă va juca şi rol de jandarm. Oricum, în raportul său de activitate pe anul trecut, Consiliul Concurenţei a găsit de cuviinţă să atenţioneze cu privire la riscurile concurenţei neloiale numai taximetriştii.