Costul benzinei a crescut cu 93% în România între 2009 şi 2012, de la 0,666 EUR/l la 1,285 EUR/l. În UE, avansul a fost de 49%. Concluzia aparţine unuia dintre consilierii fostului premier, Andreea Paul-Vass. În aceeaşi perioadă, preţul motorinei a crescut cu 68% în România şi cu 48% în UE.

Între 12 ianuarie şi 24 februarie 2012, benzina s-a scumpit cu 4,2% în România. În UE preţul mediu a scăzut cu 2,2%. Motorina s-a scumpit în România cu 3% în aceeaşi perioadă. Preţul mediu european stagnează.

Dar România rămâne un stat european cu preţul benzinei scăzut şi cel al motorinei aşijderea. Benzina 95 era la finalul lui februarie 1,28 EUR/l (5,60 lei/l), în creştere cu 4,2% faţă de începutul anului.

România avea al doilea preţ mic din Europa la benzină după Cipru, cu 15% mai mic decât în UE. Al motorinei e cu 10% mai mic. A cui e dărnicia? A statului? A Petrom? Preţul final al carburanţilor conţine în proporţie considerabilă accize şi TVA.

Nivelul acestora e stabilit de stat. Dacă TVA are un nivel identic cu al majorităţii produselor de pe piaţă, nivelul accizelor la carburanţi e specific fiecăruia.

România are unul dintre cele mai scãzute niveluri de accizare din UE. Acciza + TVA e în România 47% la benzinã si 43% la motorinã. Media UE este de 55%, respectiv 47%. Marea Britanie e campioanã, cu 59%, respectiv 57%. Concluzia: carburanţii sunt ieftini nu pentru cã producãtorii şi comercianþii îi vând astfel, ci pentru cã statul pune taxe mici. Acestea mãresc şi marja de profit a producãtorilor.

De aceea, ţinerea la un nivel scãzut a accizelor la carburanţi permite comercianţilor de carburanţi sã includã în preţul de vânzare marje mari de profit. Grupul OMV-Petrom a înregistrat în 2011 un profit record, de 3,75 miliarde de lei (887 de milioane de euro), în creºtere cu 72% faţã de anul anterior.

Performanţa a fost realizatã în contextul unor vânzãri de 5,3 miliarde de euro. Ce s-ar putea face?

OMV–Petrom dã tonul preţului, deoarece e singura companie cu acces la petrolul ieftin românesc. Barilul de petrol o costã 16 dolari. Competitorii trebuie sã plãteascã aproximativ cotaţia mondialã, în jur de 100 de dolari. Constantin Tampiza, consilier al preşedintelui Lukoil:

„Din preţul tonei (1 tonã = 7 barili) de ţiţei, 850 euro/t, plãtim 560 euro/t taxe cãtre statul rus (exploatare şi export), deci ne rãmân circa 300 euro/t. Petrom, din cei 850 euro/t, plãteşte 90 de dolari redevenţe. Dacã mai scãdem 100 dolari/t, extracţia fiind mai micã decât în Rusia, tot îi rãmân 660 dolari/t, cu 300 dolari/t peste Lukoil.

Dacã nu avea petrol românesc, OMV Petrom ar fi avut pierderi de 100 de milioane de euro“, conchide Tampiza.

Dar ce consecinţe are pseudo-monopolul OMV-Petrom? Într-o piaţã unde concurenţa este echilibratã, statul poate mãri accizele, ceea ce obligã producãtorii sã micşoreze preþul, ce include şi profitul, iar statul câştigã mai mult din accize.

„Pe semnãtura sa (Traian Bãsescu – n.n.) s-a angajat privatizarea Petrom în faţa Bãncii Mondiale, FMI şi Comisiei Europene în anul 1999. Bãsescu, negociator şef pentru România, a semnat pentru privatizarea a 275 dintre cele mai importante companii ale României, printre care şi Petrom“ – Iulian Iancu, deputat PSD.

Cã acciza micã permite profituri mari e demonstrat şi la alţii. Benzina costã în Spania, la poarta rafinãriei (fãrã TVA şi accize), 0,753 euro/l, mult peste media UE, de 0,714 euro/l, în timp ce acciza şi TVA aplicate sunt printre cele mai mici din Europa (47%, faþã de 56% media UE). Majorarea accizelor nu e posibilã în România, deoarece mãsura ar falimenta restul actorilor de piaþã.

O soluţie ar fi suprataxarea profiturilor OMV-Petrom. Nici aceastã mãsurã nu e aplicabilã. În primul rând, ar necesita acordul Comisiei Europene şi ar duce la plângeri OMV-Petrom cãtre Bruxelles.

Iar când a privatizat Petrom, pe vremea PSD, statul român s-a angajat faţã de OMV sã nu modifice prevederile Codului fiscal astfel încât sã influenţeze activitatea austriecilor. Printre acestea e şi cota de impozitare a profitului, stabilitã în prezent la 16%.