Vor pune ordine managerii privați în găurile de la Transporturi?

La cererea FMI, Guvernul a început un ambițios program de selecție a câtorva zeci de manageri privați, printre altele și pentru zece companii private de la Transporturi. Sarcina lor va fi, pe de o parte, să limiteze pierderile sau să aducă pe profit companiile cu pierderi și, pe de altă parte, să eficientizeze cheltuielile la companiile renumite pentru risipa lor, spre exemplu CNADNR. Vor reuși aceștia?

Înainte de a vorbi concret despre șansele viitorilor administratori privați ai companiilor de stat, trebuie să menționăm cadrul legal de alegere a acestora. Ceea ce contează din OUG 109/2011 sunt cele câteva prevederi referitoare la selecția și calitățile pe care trebuie să le aibă administratorii privați.

„În cazul societăților administrate potrivit sistemului unitar, consiliul de administrație e format din cinci – nouă membri, persoane fizice sau juridice, cu experiență în activitatea de administrare / management a / al unor întreprinderi publice profitabile sau a / al unor societăților comerciale profitabile din domeniul de activitate al întreprinderii publice”, arată una dintre prevederi.

Cine va avea management privat?

CFR Marfă, CFR Călători, Tarom, CNADNR, Electrificare CFR, Aeroporturi București, Port Constanța, Metrorex, Aeroportul Timișoara, Administrația Canalelor Navigabile.

Mandatele sunt pe patru ani, iar un administrator poate avea până la cinci mandate. El poate avea concomitent până la cinci mandate, legea creând astfel posibilitatea apariției unei caste naționale a administratorilor de companii publice.

Castă bine plătită, ținând cont că lunar nu sunt mai mult de una – două întruniri ale consiliului de administrație, iar indemnizațiile vor fi grase. Cel puțin după cum promite George Butunoiu, managerul firmei de resurse umane care s-a ocupat de preselecție.

Profitabilitatea, mai importantă ca pregătirea profesională

De aici, primele concluzii. Viitorii administrator trebuie mai degrabă să fi activat într-o întreprindere publică profitabilă sau o companie profitabilă, dacă acestea sunt din zona de activitate a firmei de stat în cauză, decât să aibă pregătirea necesară și experiența în domeniul de activitate al acesteia. Insistența legiuitorului pe profitabilitatea companiei de unde provine viitorul administrator e de neînțeles. Multe sectoare de stat sunt profitabile, dar companiile ce activează în aceste sectoare sfârșesc în pierderi (Romgaz sau Hidroelectrica). Mai mult, experiența profesională a unui manager poate fi legată atât de companii ce au obținut profit, cât și de altele care au avut pierderi, iar profitul sau pierderea nu îi sunt deseori imputabile acestuia.

 

Diferența între teoria legii și practica economiei reale

După primele date, CV-urile candidaților la consiliile de administrație ale companiilor de stat sunt impresionante. Pe listele pentru CNADNR îl găsim, spre exemplu, pe francezul Benoît Pleska (43 de ani), partener la compania BBV din Ucraina. Alt candidat e fostul director financiar Romtelecom Dimitris Sophocleous. Lista continuă cu Mircea Pop, actualul director general CNADNR, „cu o experienţă semnificativă în domeniul de activitate”, ori cu George Ştirbu, şeful Egis România, care a mai lucrat la Vodafone şi BCR. Pe listă mai figurează Bogdan Pascu, director general adjunct CNADNR. Ultimii trei sunt deci singurii cu experiență în proiecte de infrastructură rutieră, iar doi dintre ei provin din CNADNR. Al treilea, George Știrbu, în pofida faptului că e la conducerea unei importante companii private de consultanță și proiectare de drumuri, nu prea este văzut de specialiștii din domeniu ca fiind unul dintre ei, ci mai degrabă ca fiind o persoană ce a ajuns la șefia Egis în urma relaţiilor avute.

Un astronaut printre șefii Tarom

Fostul astronaut Dumitru Prunariu a fost și el selectat în CA Tarom, alături de Dan Pascariu, preşedintele Băncii Unicredit Ţiriac, şi Lucian Isar, fost ministru delegat pentru Mediul de Afaceri.

Lista o mai conține pe franţuzoaica Clotilde Moroianu (39 de ani), director în GDF SUEZ Energie France, Philippe Pedrini (57 de ani), membru CA la o subsidiară Suez Environnement din Indonezia, Marinel Burduja, fost vicepreşedinte Raiffeisen Bank, Alexandra Gătej, fost country manager Unilever, Sorin Mîndruţescu, director general Oracle. Pe listă se regăseşte şi consultantul financiar Dragoş Cabat sau avocatul fiscalist Gabriel Biriș. Cu excepția celor doi şi altor cel mult trei candidați proveniți de la companii de drumuri, restul sunt fiscaliști, juriști, directori financiari, bancheri, toți cu CV-uri impresionante, dar cu o pregătire în domeniu nu mai mare decât cea obținută din citirea articolelor de profil din ziare. „Despre mine se spune că sunt un bun manager. Mutați-mă însă la Spitalul 2 CFR și îl voi pune pe butuci în două luni”, spune șeful unei firme de proiectare-consultanță în infrastructură rutieră.

E de neînțeles cum un avocat fiscalist sau director financiar, chiar dacă ar avea în totalitate mână liberă de la Ministerul Transporturilor, ar putea ține piept cererilor regilor asfaltului, de modificare a unor proiecte tehnice (în interesul lor, dar desigur sub pretextul economiilor la buget sau altor motive). Ce va face un astfel de administrator cu MBA în zona financiară, dar care nu distinge între două tipuri de asfalt, când constructorul i se va prezenta cu facturi umflate la lucrări sau materiale, toate având avizul consultanților, mână în mână cu constructorii?

 

Tarom, un caz diferit, dar cu alte probleme

Dacă la șefia CNADNR și-au anunțat intenția de participare numeroși manageri din domeniul privat, dar din sectoare cu totul diferite de infrastructura rutieră, pentru administrarea Tarom și-au exprimat intenția de a participa la selecție numeroși specialiști din aviație, ceea ce e desigur bine.

200.000 de euro – va primi firma de resurse umane George Butunoiu, avocații de la David & Baias și consultanții de la PWC pe proiectul „Manageri la stat”.

Aici, pe liste, îi găsim pe foști directori de la FlyBaboo Elveţia, FlyMe Europe, Lithuanian Airlines, Estonian Air, SpainAir, British Airways. Deci deși, spre deosebire de CNADNR, o bună parte dintre candidați vin de la aviația civilă, ei reprezintă companii aeriene mici (excepția e British Air), multe intrate între timp în faliment sau în procese de restructurare și privatizare, care i-au lăsat pe drumuri. Nu aceasta ar fi problema, afirmă un consultant din transporturile aeriene, fost director în Tarom.

„În primul rând, va conta să aibă mână liberă de la minister, spre exemplu să facă disponibilizările de personal necesare. Dat fiind că e perioadă electorală, aceasta s-ar putea să nu se întâmple”, spune consultantul. Tarom e cunoscută ca având un sindicat puternic. De altfel, într-o discuție privată, unul dintre foștii directori generali Tarom numea compania, cu referire la mentalitățile din interiorul ei, „întreprindere socialistă”.

În al doilea rând, va conta forma contractului de management. Viitorul administrator va putea închide imediat cursele nerentabile, micșorând pierderile, însă Tarom va pierde cotă de piață, în condițiile în care în ultimii ani a pierdut foarte mult din piața zborurilor aeriene din România în favoarea liniilor low-cost. „Va trebui să i se impună viitorului manager un market-share (o cotă piață – n.r.) minim”, spune consultantul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 + 11 =