"Tr..." />

Vitalie Zâgrea, Radio Ucraina, şeful Secţiei în limba română

„Trebuie să ținem cu orice preț la comorile sfinte pe care le avem”

Vitalie Zâgrea e redactor-șef al redacției în limba română de la Radio Ucraina Internațional, cu sediul la Cernăuți, unde, împreună cu colegii săi, asigură o emisie zilnică de patru ore pentru românii din Ucraina.

Presa în limba maternă i-a ajutat pe românii din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa să-și păstreze identitatea.

S-a născut în 1975, în comuna Buda Mică din Ținutul Herța, acolo și-a făcut studiile în limba maternă, după care a făcut filologie română la Universitatea Națională din Cernăuți „Iurii Fedkovici”. De când e redactor-șef, a mărit emisia în română de la 1,5 la 4,25 ore. Tot e puțin. Sunt multe de spus.

Cum ați ajuns să lucrați în radio?

Încă din facultate am îndrăgit jurnalismul, activând la „Gazeta de Herța”, apoi am devenit redactor la Radio Ucraina Internațional. După opt ani de lucru în redacția în limba română am fost numit redactor-șef adjunct, iar din anul 2005 dețin funcția de redactor-șef ala cestei redacții, pe care o conduc cu mult drag și azi.

Povestiți-ne despre familia Dvs.

Sunt căsătorit cu Marilena Timiș, profesoară de limba și literatura română la Şcoala din Cupca, raionul Hliboca. Am învățat împreună la facultate, acolo ne-am cunoscut, acolo probabil a prins rădăcini fiorul dragostei noastre.

În anul 2008 a apărut fiica noastră, Daniela Emilia, iar în anul 2012 bunul Dumnezeu ne-a mai dăruit o fetiță, Iustina. Suntem părinți fericiți, le creștem pe fiicele noastre cu mult drag în spirit românesc. Fiica mai mare frecventează grădinița de limbă română din Cernăuți, unde copiii au posibilitatea să vorbească în limba mamei.

Copiii își pot face studiile în română în Cernăuți?

Sunt patru școli cu predare în română, 13, 10, 17 și Gimnaziul 6. Majoritatea materiilor sunt predate în română. Cernăuți e înconjurat de suburbii unde locuiesc români: Horecea Urbană, unde activează de mulți ani școala de 9 clase, mai e școala nr. 17 din Roșa Stânca,școala nr. 10 din Roșa, unde au învățat personalități marcante din Bucovina, ca Mihai Morăraș, Vasile Țărâțeanu și alții.

În ultima vreme, la gradinița de limbă română merg tot mai mulți copii care nu știu limba, ai căror părinți sunt ucraineni. Probabil că își dau seama că, dacă Ucraina va adera la UE, pentru copiii lor se vor deschide noi oportunități, orașul Cernăuți fiind aproape de România, stat membru UE.

Funcționarii ucraineni au început să solicite cursuri de limbă română la catedra de filologie română de la Universitate, pentru a participa la proiecte transfrontaliere Ucraina – România, finanțate de UE.

Ce vă doriți pentru comunitate?

Ma bucur că în ultima perioadă se observă o legătură mai strânsă între românii din Ucraina și patria lor istorică, România. Suntem înțeleși mai mult, pentru că aceste legături încearcă să ne unească, să ne apropie și să fim împreună, pentru că mai devreme sau mai târziu Ucraina va fi în UE și atunci vor dispărea problemele ce mai există astăzi: eliberarea vizelor, modul de a obține o viză pentru a-ți vizita rudele, părinții, frații.

Pe românii din Ucraina îi îndemn mereu să păstreze ce avem – limba, cultura, credința, să devenim mai uniți, să facem lucruri pe care le putem lăsa urmașilor noștri. Trebuie să ținem cu orice preț la comorile sfinte pe care le avem.

Deși luptă contra politicii de deznaționalizare, românii din Bucovina, Bugeac și Maramureșul de peste Tisa nu sunt uniți, pentru că se cunosc mai puțin și se întâlnesc foarte rar. Cum pot fi îndreptate lucrurile?

O școală de cultură organizată odată pe an ar putea ameliora situația. Tinerii români din Regiunea Odesa sau Transcarpatia ar putea ajunge la Cernăuți pe urmele lui Eminescu. Aceste întâlniri pot avea ca scop cunoașterea pot fi rodul altor realizări frumoase.

Ne lipsește o publicație în română, care să ajungă în toate localitățile unde sunt români, să ne adune, să informeze despre ce mai fac frații noștri din Maramureș sau sudul Basarabiei.

La Catedrala Mitropolitană din Cernăuţi se ține slujba în română?

Aici slujește un sobor de preoți români din regiune. Limba română se aude mai rar, chiar dacă o bună parte din credincioșii prezenți la slujbele din biserică sunt români.

Se editează carte de limbă română, sunt biblioteci?

În anul 2012, la Cernăuți a fost inaugurată o bibliotecă de carte românească de către Editura Alexandru cel Bun, cu sprijinul Departamentului Pentru Românii de Pretutindeni de la București. Biblioteca e condusă de doamna acad. Alexandrina Cernov.

Suntem în continuare deschiși donațiilor de carte din partea celor ce doresc să îmbogățească fondul bibliotecii. Literatură în limba română mai poate fi găsită și la Biblioteca Regională Ivasiuk, la categoria „Literatură universală”.

În centrul orașului există și Librăria Luceafărul, care din păcate are doar numele românesc, pentru că în ultimul timp în ea nu mai poți găsi nici o carte în română. Avem nevoie de o librărie, din care să putem lua cărți pentru copii, opere literare, ziare din România și Republica Moldova etc.

În 2012 s-a adus mai multă carte editată în română din Republica Moldova și România, după ce au fost inițiate mai multe campanii. Legile din Ucraina sunt de așa natură că toate cărțile trebuie verificate la frontieră.

De cele mai multe ori însă, pentru a scăpa de controale inutile, cei ce se gândesc la românii din Ucraina ascund în bagaje câteva cărți. Astfel, unul câte unul, am reușit să adunăm mii de volume, ce au mers în bibliotecile școlare, acasă la români.

Ce este redacția în limba română a postului Radio Ucraina Internațional?

Prima emisiune în limba română la Radio Ucraina Internațional a fost pe 1 iunie 1968. S-au împlinit 45 de ani de când intrăm în casele ascultătorilor noștri de acasă și de departe.

Din echipa noastră fac parte 14 persoane (redactori, comentatori politici), ce reușesc să facă zilnic emisuni în română patru ore și 25 de minute, transmise pe unde medii, pe 657 kHz, la orele 20.00, 22.00 și 24.00, ora Kievului, dar și pe Internet, și pe satelitul Astra 4 A, la orele 13.00 și 19.00.

În acest interval difuzăm știri, sinteze ale zilei, cu relatări, reportaje și interviuri. Redacția noastră pune accent pe relațiile Ucrainei cu România și Republica Moldova. Avem emisiuni dedicate românilor din Bucovina, pe teme de actualitate, cultură, muzică, turism, de suflet.

Suntem ascultați, primim scrisori din diferite colțuri ale Bucovinei și din lume, pe unde sunt români de-ai noștri. Uneori, suntem sunați de ascultători de prin sate în care nici nu știam că mai există suflare românească și ne bucurăm.

Ne-a sunat cineva din Alba Iulia care își căuta rudele și prietenii rămași aici. După 1940 s-au pierdut aceste relații, iar acum oamenii își aduc aminte cu nostalgie despre anii de copilărie petrecuți la Cernăuți. Am primit scrisori și din Belarus.

Niciodată nu m-am gândit că acolo cineva așteaptă emisiunile noastre în limba română seară de seară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

one × 1 =