Viorel Comăniţă, vicepreşedinte ANAF, şef al Vămii Române: „Estimăm creşterea semnificativă a veniturilor colectate“

Vicepreşedintele ANAF, Viorel Comăniţă, are 38 de ani şi a fost numit în fruntea Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV) când fostul şef al acestei instituţii, Radu Mărginean, a fost demis de premierul Emil Boc, în luna februarie a anului 2011. Este licenţiat în Drept, are cursuri postuniversitare de administraţie şi până în anul 2005, când a fost angajat ca director al direţiei juridice a ANV, a fost avocat în Baroul Sibiu.

Comăniţă este în mod cert un om foarte ocupat. Apropiindu-se sfârşitul anului, i-am solicitat un interviu pentru Revista Mişcarea, în care să ne vorbească despre relaţia ANV cu transportatorii rutieri, ce va face Vama în anul 2012 pentru creşterea fluenţei traficului în vămi, îndeosebi în cele de ieşire din UE ori poate care vor fi măsurile întreprinse de Autoritate pentru obţinerea de venituri suplimentare la bugetul de stat.

Răspunsurile ne-au parvenit la două săptămâni după trimiterea lor, timp în care ni s-a spus că şeful Autorităţii e plecat în diferite delegaţii. Nu îi place publicitatea. Internetul duce lipsă de fotografii ale sale, în pofida poziţiei oficiale importante pe care o deţine.

Aceasta e o dovadă a faptului că domnul Viorel Comăniţă consideră că în România e mai bine să nu se vorbească despre tine, decât să se spună prea multe. Acolo unde s-a simţit în elementul său, fostul avocat pledant Comăniţă nu a ezitat să răspundă pe larg întrebărilor noastre.

La unele chestiuni sensibile, precum recentele arestări în punctele vamale sau creşterea accizelor la motorină de la 1 ianuarie 2012, şeful Vămii a preferat răspunsuri scurte.

Angajaţii Vămii au făcut în ultimele luni obiectul unor anchete, fiind acuzaţi de luare de mită. Ce măsuri ia conducerea ANV pentru asigurarea legalităţii la realizarea controlului vamal de către angajaţii acestei instituţii? Aţi depistat cazuri similare în rândul angajaţilor dvs?

Autoritatea Naţională a Vămilor nu a depistat astfel de cazuri. Rolul instituţiilor statului e foarte clar definit în această privinţă.

Cum a evoluat în ultimii ani numărul cazurilor de neplată a obligaţiilor către stat de către firme-fantomă, desfiinţate după realizarea importurilor? Care estimaţi că e pierderea la buget în urma unor astfel de artificii? Menţionaţi, vă rugăm, măsurile adoptate pentru preîntâmpinarea acestor cazuri.

În ce priveşte importurile, sumele datorate în vamă (taxele prevăzute de Tariful Vamal Comun, accizele, TVA) se plătesc la momentul vămuirii (depunerea declaraţiei vamale). Importatorul poate obţine ,,liberul de vamă“ doar după plata datoriei vamale şi a celorlalte taxe, astfel încât riscul de neplată e minim.

În situaţia în care, după punerea în liberă circulaţie a mărfurilor, operatorii economici beneficiază de scutiri sau exceptări de la plata taxelor, aceştia garantează, potrivit Codului fiscal, operaţiunile făcute. Dispariţia unor firme, după realizarea importurilor şi, evident, neplata impozitului pe profit, a contribuţiilor datorate, nu intră in sfera de competenţ` a autorităţii vamale.

Exporturile fictive (mărfuri declarate ca fiind destinate exportului, care de fapt ulterior sunt direcţionate pe piaţa internă pentru obţinerea unor scutiri de TVA) constituie o problemă serioasă pentru ANV şi bugetul de stat sau sunt doar cazuri izolate, cu implicaţii minime asupra bugetului? Care e valoarea prejudiciilor depistate de ANV în anul 2010 şi anul acesta prin astfel de operaţiuni?

Nu avem cunoştinţă despre cazuri de acest gen. Vama monitorizează prin sisteme informatice ieşirea efectivă a mărfurilor din teritoriul comunitar.

Bugetul pe anul 2012 e construit pe un deficit mic, de 1,9% din PIB. Atragerea de venituri suplimentare la buget, atingerea nivelului de venituri ce se cuvin statului sunt aspecte importante. Din acest punct de vedere, ce veţi face anul viitor pentru a maximiza veniturile? V-aţi propus un barem, o creştere a încasărilor?

Pentru anul 2012 estimăm o creştere a veniturilor la buget cu 0,28% din PIB, din aplicarea de măsuri organizatorice şi legislative, atât în ceea ce priveşte întărirea controlului şi supravegherii activităţii vamale, cât şi pentru reducerea evaziunii fiscale în domeniul produselor accizabile.

Măsurile organizatorice care ar putea genera, până la sfârşitul anului 2012, creşterea încasărilor la bugetul de stat cu 0,154% din PIB sunt următoarele: controlul valorii în vamă pentru mărfurile generale – încălţăminte şi îmbrăcăminte; selectarea declaraţiilor pentru control ulterior sau reverificare în funcţie de următorii indicatori de risc: încadrare tarifară, origine, valoare în vamă; termene şi condiţii pentru operaţiunile vamale pentru care s-au acordat regimuri vamale suspensive.

Ce măsuri veţi adopta în scopul reducerii evaziunii fiscale?

Prima măsură: dezvoltarea şi implementarea aplicaţiei informatice de monitorizare a mişcărilor de produse accizabile în regim suspensiv de accize, inclusiv a mişcărilor intracomunitare cu accize plătite în statul membru de expediţie – EMCS, faza 3.

Aceasta ar putea conduce la obţinerea unor informaţii suplimentare în timp real despre mişcările cu produse accizabile în regim suspensiv şi cu accize plătite în statele membre de expediţie.

A doua măsură: achiziţia de echipamente/sisteme demonitorizare şi securitate a transporturilor rutiere de mărfuri şi dispozitive mobile de scanare, în vederea diminuării fenomenului de evaziune fiscală şi întărirea controlului fiscal şi vamal, în orice loc unde analiza de risc impune efectuarea unui control nedistructiv.

Prin achiziţionarea de noi echipamente (în principal sigilii inteligente) dorim monitorizarea pe teritoriul naţional a transporturilor de produse accizabile cu grad ridicat de risc. Pentru acţiunile specifice de investigaţii purtate de autoritatea vamală, se urmăreşte utilizarea în mod legendat a unui tip de balize cu caracteristici speciale (dimensiuni reduse, posibilităţi de interogare în timp real, înregistrare ambientală etc.).

Răspundeţi şi de supravegherea circulaţiei produselor accizabile, activitate cu implicaţie majoră în colectarea accizelor datorate la buget. Unde ne găsim, în prezent, în calendarul negociat cu UE pentru creşterea accizelor la carburanţi? Cât vor creşte acestea de la 1 ianuarie 2012. În cazul căror categorii de carburanţi?

În cazul căror alte categorii de mărfuri vor avea loc schimbări ale nivelului de accizare. Cu cât?

Autoritatea vamală aplică şi verifică respectarea reglementărilor în domeniul accizei, însă politica fiscală este elaborată de Ministerul Finanţelor Publice.

Mulţi agenţi economici autohtoni se plângeau că unii importatori declară în vamă sume insignifiante pentru bunurile aduse în România, sub valoarea de producţie, făcând astfel concurenţă neloială agenţilor economici autohtoni.

A introdus ANV măsuri pentru verificarea realităţii valorii declarate pentru bunurile importate? Există stabilite aceste măsuri pentru toate categoriile de importuri? Consideraţi că oamenii de afaceri români mai sunt îndreptăţiţi să se plângă de o astfel de concurenţă neloială? Se va schimba ceva în această direcţie în anii ce urmează şi ce anume?

Începând cu anul 2006, au intrat în vigoare prevederile H.G. nr. 973/2006 privind procedura aplicabilă în cazurile în care e necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă, cu modificările şi completările ulterioare, cât şi prevederile Ordinului ANV nr. 4949/2006.

În cadrul operaţiunilor vamale de punere în liberă circulaţie, pentru categoriile de mărfuri pentru care s-a stabilit la nivelul autorităţii vamale, utilizând tehnicile de management al riscurilor, că prezintă un risc ridicat de subevaluare, se aplică o procedură de amânare a determinării definitive a valorii în vamă.

În consecinţă, pentru aceste mărfuri, autoritatea vamală poate, dacă analiza de risc a indicat un asemenea pericol, să solicite instituirea unei garanţii, care să acopere eventualele taxe datorate la vamă. Eliberarea garanţiei va fi realizată doar când importatorul a depus la autoritatea vamală documente justificative (de exemplu, contractul dintre exportator si importator, alte documente de plată etc.).

În conformitate cu prevederile Ordinului ANV nr. 4949/2007, la nivelul autorităţii vamale s-a constituit (şi este actualizată periodic) o bază de date statistice, care este utilizată în aplicarea prevederilor H.G. 973/2006, citez:

„În scopul aplicării prevederilor prezentei hotărâri, autoritatea vamală va utiliza o bază de date în materie de evaluare, ca instrument al analizei de risc“.

Aşa cum este prevăzut şi în textul strategiei ANAF pe termen mediu, pe anii 2011 – 2014, pentru autoritatea vamală din România reprezintă o prioritate întărirea măsurilor de control al valorii în vamă pentru mărfurile generale, respectiv îmbrăcăminte şi încălţăminte.

Prin introducerea acestor măsuri de control al valorii în vamă, scopul principal urmărit de autoritate e de a asigura şi îmbunătăţi respectarea legislaţiei vamale şi a celorlalte legi privind introducerea în ţară a mărfurilor.

În conformitate cu prevederile comunitare, în perioada noiembrie – decembrie 2011 se desfăşoară la nivelul UE operaţiunea DISCOUNT, organizată sub coordonarea DGTAXUD (Directoratul General al Comisiei Europene pentru Taxare şi Uniune Vamală – n.n.), având ca obiectiv controale comune desfăşurate de autorităţile vamale din toate statele membre UE, privind subevaluarea mărfurilor la import, în special a celor textile.

În mass-media s-a speculat asupra activităţii trecute desfăşurate de Nokia în România, şi anume că firma în cauză pretindea că asamblează unele componente în România, pentru a fi scutită de plata taxelor vamale. De fapt, în România avea loc, se pare, doar ambalarea accesoriilor produse în alte ţări. Are vama romånă vreun litigiu cu firma în cauză?

A existat un control pe această temă la firma în cauză, avånd ca rezultat recuperarea integrală a unor sume recunoscute în final de societate ca fiind datorate.

Scanere la frontiere

În anumite discuţii publice, agenţii economici care au făcut operaţiuni de importexport în Portul Constanţa solicitau introducerea controlului prin sondaj în cazul containerelor. Ei acuzau că erau nevoiţi să piardă câte o zi cu acest control, deoarece după ora 16.00 acesta nu mai era posibil, programul de lucru al lucrătorilor vamali terminându-se. Aţi introdus sistemul de control prin sondaj? Va fi introdus în viitor? Are ANV stabilite proceduri clare de management al riscurilor, necesare introducerii acestui tip de control?

Strategia naţională a autorităţii vamale, de gestionare a volumului comercial de mărfuri, este cea a selectivităţii, realizată prin managementul riscului; ţinând cont şi de introducerea, începând cu 1 ianuarie 2011, a măsurilor de securitate la frontierele UE, privind mărfurile introduse/scoase în / din Comunitatea Europeană, în conformitate cu prevederile legislaţiei comunitare, stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 648/2005 şi dispoziţiile de punere în aplicare din Regulamentul (CE) nr. 1875/2006, administraţia vamală din România acordă o importanţă deosebită securităţii şi siguranţei na]ionale şi, în plus, recunoaşte că această securitate sporită reprezintă, de fapt, un produs secundar al selectivităţii şi al facilitării comerţului.

Conform unui ordin al vicepreşedintelui ANV, a fost implementat la nivel naţional cadrul integrat al principiilor şi criteriilor de implementare a activităţii de management al riscurilor la diferitele nivele ale Autorităţii Naţionale a Vămilor. Pe baza celor mai bune practici în domeniu la nivel comunitar, s-a stabilit astfel un model clar şi consistent, atât pentru procesul de management al riscurilor în domeniul vamal, în ansamblul său, cât şi pentru părţile componente ale acestuia.

Atingerea scopurilor propuse prin această strategie se face cu mijloace tehnice noi sau sunt tot cele vechi, adică deschiderea containerelor, controlul vizual etc.?

Un mod de atingere a obiectivelor pe care şi le-a propus autoritatea vamală privind combaterea fraudelor vamale, inclusiv a contrabandei cu ţigarete, este şi utilizarea mijloacelor de control nedistructiv (scanerelor) la frontiera externă.

În perioada mai 2010 – decembrie 2010, prin ordin al vicepreşedintelui ANV, s-au dispus unele măsuri speciale de întărire şi intensificare a acestui tip de control, în vederea combaterii traficului cu produse accizabile prin birourile vamale de frontieră. De la 1 ianuarie 2011, în urma unei evaluări generale, aceste măsuri speciale au fost modificate, ţinând cont de următoarele aspecte principale: nivelul contrabandei cu ţigarete (mult mai scăzut faţă de valorile inregistrate la începutul anului 2010), nivelul resurselor financiare şi umane disponibile (modificarea programuluide lucru şi/sau concentrarea resurselor existente pentru activitatea de scanare, pentru a preveni eventuale blocaje în fluxul normal de vămuire a mărfurilor), implementarea la nivel naţional a conceptului comunitar de analiză a riscurilor privind siguranţa, securitatea şi impactul asupra mediului de afaceri (intârzieri neprevăzute, alegerea unor alte rute).

Începând cu 1 ianuarie 2011, aparatura de tip scaner e utilizată la nivelul birourilor vamale de frontieră, de către personalul specializat din autoritatea vamală, în conformitate cu instrucţiunile şi normele tehnice de utilizare, în urma analizei de risc şi în funcţie de decizia de control luată la nivel local.

Colaborare tradiţională cu IRU, ARTRI şi UNTRR

Principala chestiune care îi afectează direct pe transportatori e fluiditatea precară a circulaţiei rutiere în vămi. Astfel, ni se semnalează în mod repetat că la Vama Siret şoferii stau uneori până la 30 de ore.

Planurile transportatorilor rutieri sunt date peste cap, iar firma-angajator pierde bani şi contracte. Un alt punct nevralgic de blocare a traficului în vămile româneşti se conturează pe relaţia Galaţi – Giurgiuleşti – Reni.

Uniunea Asociaţiilor de Transport Rutier din Regiunea de Cooperare Economică a Mării Negre (BSEC-URTA) promovează fluidizarea traficului pe această rută, pentru concretizarea inelului de transport al Mării Negre. Din punctul de vedere al ANV, ce se poate face pentru reducerea considerabilă a timpilor de aşteptare în vămi?

ANV are o colaborare de tradiţie cu IRU (International Road Transport Union Geneva) şi cu asociaţiile TIR din România, ARTRI şi UNTRR. Roadele acestui excelent parteneriat public – privat s-au concretizat de-a lungul anilor în implementarea cu succes a prevederilor Anexei 10 a Convenţiei TIR, prin încheierea de memorandumuri de înţelegere cu IRU şi ARTRI, în materia informatizării şi transmiterii în timp real a datelor SafeTIR; reducerea semnificativă a numărului de neregularităţi, având ca obiect transporturi sub acoperirea carnetelor TIR, atât de către titulari din România, cât mai ales de către transportatori străini; crearea de culoare verzi la punctele româneşti de trecere a frontierei pentru titularii de carnete TIR, precum şi alte măsuri de optimizare a traficului în frontieră, având ca obiectiv final reducerea la maximum a timpilor de aşteptare în frontieră.

Apropiindu-ne de sfârşitul acestui an, vă rugăm să transmiteţi un cuvânt transportatorilor români şi un sfat pentru anul ce bate la uşă.

Având în vedere dublul rol al Autorităţii Naţionale a Vămilor din România în domeniul Transporturilor – securizarea frontierelor şi facilitarea transporturilor transfrontaliere, consider că o bună comunicare, consultare şi cooperare între agenţii economici şi administraţia vamală sunt vitale pentru obţinerea unui echilibru satisfăcător între controlul vamal şi facilitarea comerţului. Mulţumesc pe această cale transportatorilor români pentru colaborare şi le doresc un An Nou încununat de succes!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × five =