Comis..." />

UE a luat o decizie privind primele sisteme GPS europene

Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului Europea a adoptat miercuri, cu o largă majoritate, raportul privind „Implementarea și operarea sistemelor europene de radionavigație prin satelit”. foto

Raportul evidențiază mai multe acțiuni importante la nivelul Uniunii Europene pentru implementarea și operarea cu succes a celor două sisteme europene de navigație prin satelit, Galileo și EGNOS. 

Raportorul Marian-Jean Marinescu a insistat în favoarea dezvoltării unor aplicații bazate pe această tehnologie și a defalcării bugetului alocat în mod corespunzător diferitelor segmente ale programelor, o măsură esențială pentru reducerea costurilor și pentru un mai bun management financiar. Raportorul a accentuat și importanța informării cetățenilor cu privire la cele două sisteme de navigație și a stabilirii unui set de stimulente pentru utilizatori, care să asigure adopția acestor noi tehnologii. Raportul subliniază și rolul esențial al bunei guvernanțe în activitatea spațială a UE și nevoia stabilirii unor ținte clare, precum și a responsabilizării tuturor actorilor implicați.

„În prezent, sistemele globale de radionavigație prin satelit (GNSS) reprezintă circa 7% din PIB-ul UE, dar potențialul lor este mult mai mare. Galileo și EGNOS oferă Europei mijloacele pentru exploatarea acestui potențial, punând capăt, în același timp, dependenței UE de tehnologia militară GNSS a altor țări. Însă pentru a folosi acest potențial este nevoie de ținte și de sarcini precise, de informare publică, de investiții în dezvoltarea de aplicații, de politici industriale adecvate, precum și de o guvernanță puternică, ce trebuie să asigure susținere paneuropeană pentru realizarea constelației de 30 de sateliți, conform planului. Acestea sunt principalele concluzii ale acestui raport”, a declarat Marian-Jean Marinescu.

Raportorul a insistat asupra importanței investițiilor în realizarea unor aplicații bazate pe tehnologia GNSS și a evidențiat rolul lor în creșterea eficienței în diferite sectoare ale economiei, precum și potențialul lor pentru dezvoltarea industrială și crearea de noi locuri de muncă în Europa. Raportul mai evidențiază nevoia stimulării cercetării și a inovării în segmentul aplicațiilor bazate aceste sisteme, prin crearea de sinergii cu programe europene precum Orizont 2020. „Infrastructura spațială este ca și invizibilă pentru utilizatori. Aplicațiile bazate pe tehnologia GNSS fac vizibilă această infrastructură în viața de zi cu zi. Siguranță rutieră, colectarea taxelor, gestionarea traficului și a parcărilor, apeluri de urgență, monitorizarea bunurilor livrate prin curier, rezervările online – acestea sunt doar câteva dintre aplicațiile GNSS care pot ușura viața cetățenilor.” „Europa nu trebuie să rateze oportunitatea dezvoltării piețelor de aplicații din aval. Prin urmare, cerem Agenției europene GNSS un plan cu acțiuni clare pentru dezvoltarea acestor piețe care vor deveni cruciale pentru viitorul economiei UE”, a spus raportorul.

Raportul Marinescu evidențiază și importanța bunei guvernațe pentru activitatea spațială a UE și solicită stabilirea unor ținte concrete și a unor responsabilități clare pentru toate părțile participante. „În activitatea spațială a UE sunt implicați mai mulți actori. Pentru ca această activitate să fie eficientă, este nevoie de o guvernanță solidă. Avem nevoie de rezultate și pentru aceasta trebuie definit în mod clar rolul fiecărei entități. Toate aceste măsuri trebuie integrate în viitoare politică spațială a UE, ce ar trebui definită curând. Agențiile naționale pot contribui cu propuneri concrete în această direcție, astfel încât Comisia să armonizeze contribuția statelor membre într-o viziune europeană.”

Votul din comisia ITRE vine după confirmarea unui acord din partea Consiliului, pe 11 septembrie, după prima citire. Într-un pas următor, raportul va fi supus votului Parlamentului European, în cadrul sesiunii plenare din octombrie, de la Strasbourg, fiind unul dintre primele rapoarte completate în legătură cu bugetul UE 2014-2020.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

fifteen − two =