În „epoca ..." />

Transparența lobbyingului: obligatorie sau opţională?

În „epoca transparenţei totale”, John Trickett, editorialist la The Guardian, scria: „E vremea transparenței lobbyingului dacă dorim politici curate”. Această afirmaţie din 2012 trebuie pusă în contextul unei evoluţii europene dificile.

În iulie 2005, peste 160 de organizații, grupuri ale societății civile, asociații academice, asociații de afaceri și firme de relații publice s-au aliat în cadrul asociației ALTER-EU cu scopul clar de a solicita: un sistem electronic transparent de înregistrare obligatorie a lobiștilor la nivelul UE, îmbunătățirea Codului de Conduită al oficialilor Comisiei Europene și eliminarea accesului privilegiat acordat lobiștilor angajați de marile corporații.

Drept efect al solicitărilor lor, în noiembrie 2005, Comisia Europeană a lansat Inițiativa Transparenței Europene, iar în 2006 a publicat Cartea Verde (componenta cheie a Inițiativei) – prin intermediul căreia s-a lansat dezbaterea publică referitoare la modificarea Codului etic european.

Pentru a proba respectarea celor mai înalte standarde de transparență, au fost vizate: înregistrarea lobiștilor (voluntară și mizând pe următorul incentive: anunțarea automată a unor probleme de interes pentru ei), reguli pentru desfășurarea activității acestora (bazate pe crearea unui cod etic propriu) și introducerea unui sistem de monitorizare și sancțiuni.

În 2008, Comisia Europeană a introdus Registrul online al reprezentanților grupurilor de interese. Însă, ALTER-EU, împreună cu EU Civil Society Contact Group, au adus critici aspre la adresa Registrului, deoarece acesta nu a presupus înscrierea obligatorie a firmelor, nu a cerut organizațiilor să declare toți lobiștii care lucrau în interesul lor, iar cheltuielile alocate lobbyingului nu erau conforme cu realitatea (mai multe milioane de euro nefiind declarate de asociații).

La aceste nemulțumiri s-a adăugat și faptul că majoritatea lobiștilor (60%) nu figurau în acest registru, sporind aura de mister din jurul activităților lor.

Rezultatul s-a concretizat în decizia celor două asociații de a crește și mai mult gradul de transparentizare, propunând niște reguli de înregistrare mult mai stricte. „Transparența nu ar trebui să fie niciodată opțională”, afirmă conducerea ALTER-EU.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × three =