În perioada de maxim..." />

Spre reîntoarecerea Marelui Prieten, China

În perioada de maxim avânt economic și în cea actuală, de constrângeri, China e un subiect de actualitate. România a avut relații foarte bune cu China, dar nu a găsit la timp modalitatea de a le concilia cu noile realități europene.

Schimbările din 1989 au găsit China pe alte coordonate economice, pregătită pentru resetarea bunelor relații.

Prin Constanța intră mărfuri comparabile ca volum și valoare cu ce intră rutier. Mare parte din ele sunt din China și ajung la destinația finală pe roți. Iată un element ce arată importanța pentru transportul rutier. Dar nu singurul.

Creșterea potențialului

Deși pornea dintr-o poziție foarte bună, România democratică a construit relații economice cu China similare cu vecinii săi. Până la intrarea în UE, încercările au fost lipsite de vlagă.

Integrarea europeană a însemnat ceva nu numai pentru situația noastră, ci a schimbat și coordonatele colaborării cu China.

Contactele diplomatice și economice mai recente au condus la un comitet bilateral. A fost apoi vizita premierului în China, iar speranțele de revenire a celui numit cândva Marele Prieten au reapărut.

În aceeași perioadă, China și Elveția au semnat un acord, ce pune așteptările noastre în corecta perspectivă mondială a Chinei.

Privind cu realism situația, realizăm potențialul investițional excepțional al excedentului comercial chinezesc. Regulile colaborării actuale sunt lipsite de constrângerile perioadei comuniste.

România e pentru China o țară europeană din UE, cu potențial, nevoi de investiții și un bun istoric bilateral. Mai nou, a demonstrat și deschiderea pe care chinezii o consideră esențială.

Agerpres anunţa recent semnarea la Beijing a unui acord de liber schimb China – Elveţia, al doilea de acest fel încheiat de guvernul chinez cu un stat european, după cel semnat în aprilie cu Islanda. Evenimentul a avut loc în contextul disputei comerciale China – UE.

Semnarea acord survine când relaţiile China – UE sunt tensionate de un conflict comercial. Comisia Europeană a anunţat la începutul lunii iunie că va impune taxe provizorii asupra panourilor solare chineze, iar Beijingul a replicat, lansând o anchetă antidumping asupra vinurilor importate din UE.

Analiză bilaterală

Foarte important e că tot ce așteaptă România de la colaborarea cu China e de mare interes pentru transportatori. Investiții industriale cu potențial european, mari proiecte de infrastructură rutieră, chiar și cele energetice.

Fostul ministru al Transporturilor din Guvernul Tăriceanu, Ludovic Orban, a comentat recent planul investițional al guvernului Ponta, făcând unele referiri la China.

„Dacă visează (n.n.: premierul Ponta) și se bazează, în declarațiile pe care le face, pe deplasarea domniei-sale în China și pe ce o să vină chinezii să investească în România, am niște lucruri de spus.

Chinezii au mai vrut să vină să investească aici și a fost la limita unui incident diplomatic. În 2003, premierul sau vicepreședintele Chinei a venit în România. Urmau să semneze contractele de investiții pe două sau trei obiective.

Li s-a spus că nu se mai pot semna, pentru că a spus UE că, dacă semnăm, mai stăm pe la ușă un pic. M-au intrebat: păi nu semnăm contract direct? Le-am zis că nu se poate, pentru că România poate fi sancționată.

Dacă o firmă nouă vine și vrea să participe la o licitație, nu prea poate, că nu îndeplinește condițiile de similaritate, experiență şi cifră de afaceri în domeniu. Ei trebuie să vină în asociere cu o firmă ce îndeplinește condițiile”, a spus fostul ministru al Transporturilor.

Declarațiile lui Orban ilustrează bine o etapă a colaborării bilaterale trecute. China conta pe contractarea unor lucrări de infrastructură, precum Centura Bucureștiului și un pod la Brăila.

Contactele timide ale unor mari companii de stat chineze pentru asociere în Construcții și Transporturi erau tocmai expresia eforturilor chineze de a înțelege pretențiile românești. Ceea ce noi am ezitat au făcut polonezii, construind autostrăzi.

Într-un interviu acordat în acea perioadă de reprezentantul economic al Ambasadei Chinei, acesta spunea, referitor la Constanța, că stabilirea fluxurilor comerciale spre Europa Centrală se face pe criterii strict economice.

Portul acesta nu avea o reputație prea bună, iar infrastructura de transfer de acolo spre vecinii noștri e la pământ. O declarație simplă, dar sugestivă.

Noi demersuri

În timpul vizitei din China, premierul Ponta a convenit câteva lucruri concrete, care să relanseze colaborarea bilaterală.

A fost constituită o Comisie bilaterală, care să analizeze domeniile de colaborare convenite și să propună soluții. Parte a demersului, se va constitui un comitet specializat pe infrastructura de transport.

Pozițiile de pe care cele două țări reiau eforturile bilaterale sunt la fel de sugestive. România revine la realismul necesar, iar China rămâne consecventă unor principii naționale aplicate din vremuri străvechi sau mai noi: răbdarea proverbială și controlul total al afacerilor în care e implicată.

Cine vrea să facă afaceri mari în China trebuie să aibă un partener local. În afacerile din străinătate, China are aceleași pretenții. Acestea se pot intui chiar și din disponibilitatea de analiză prin comisii politice, în care chinezii vor ultimul cuvânt.

Tradiția sprijină această colaborare, dar, mult mai important, România nu-și poate permite să rateze un potențial investițional atât de important.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

twenty + one =