Intrarea României în Spaţiul Schengen, ratată recent, ne-ar fi scăpat de bătaia de cap a controalelor vehiculelor la graniţa de vest. Din păcate, aderarea nu va avea loc mai devreme de anul 2014. Există voci ce vorbesc  însă chiar despre încă cinci ani.

Deseori, orice pierdere a unei părţi implică un câştig al altei părţi. Aceasta este şi situaţia refuzului exprimat de ţări importante ale Uniunii Europene, referitor la acceptarea României în Schengen. Odată ce firmele româneşti de Transporturi şi-au modernizat flotele şi înregistrează costuri mai mici, pe anumite grupe de cheltuieli, decât concurenţii occidentali, orice piedici de care se lovesc acestea devin avantaje competitive pentru transportatorii din Europa de Vest.

„Exporturile Germaniei se apropie de 1.000 de miliarde de euro. Ce înseamnă pe lângă aceasta cele nouă miliarde ale României? Pentru transportatorii lor, tranzitul spre România e mult mai comod decât pentru ai noştri spre Spaţiul Schengen”, spune Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România.

Dacă, cu sau fără România în Schengen, pentru transportatorii vestici formalităţile din graniţă se desfăşoară cursiv, nu acelaşi lucru se întâmplă cu cei români. Pierderile sunt reprezentate de orele petrecute în punctul de control. Odată ce şoferii nu pot trage camionul pe dreapta când este coadă, neputând pune tahograful pe repaus, ei sunt obligaţi, la atingerea timpului maxim de conducere, să oprească din nou. Astfel pierderea se dublează.

Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel, ambasadorul Olandei la Bucureşti: „Îndeplinirea unor condiţii nu rezolvă neapărat problemele care blochează în acest moment aderarea României la spaţiul Schengen”

Aşteptarea înseamnă bani pierduţi pentru transportatorii rutieri în costuri suplimentare cu carburanţii, cu perisabilităţile şi cu penalităţile plătite în situaţia în care contractele prevăd termene precise de livrare.

Directorul unei firme de transport estimează că timpul pierdut la graniţa de vest, 3% – 4% din timpul total necesar realizării cursei, are ca efect reducerea proporţională a productivităţii firmei.

În situaţia în care controlul la frontieră va dispărea prin admiterea în Schengen, acesta va fi înlocuit de un altul făcut doar ocazional, de echipaje mobile şi numai în anumite spaţii, precum parcările de pe autostrăzi.

„Acest tip de controale e destinat în principal verificării mijloacelor de transport şi timpilor de conducere“, neavând utilitate vamală, explică William Padina, consultant în afaceri europene.

Prezenţa în spaţiul Schengen ar duce la dispariţia oricăror pretexte de supunere la control și de amendare a transportatorilor români. Timpii de conducere și de odihnă ai șoferilor profesioniști sunt strict reglementați în Uniunea Europeană, iar depășirea acestora de către șoferii profesioniști români, din cauza timpilor de așteptare în coadă la trecerea frontierei, e sancționată de ofițerii de control unguri uneori legal, alteori abuziv.

4% din timpul de parcurs, în cazul unei curse făcute pe parcursul unei săptămâni în Europa, este reprezentat de timpul de aşteptare la graniţa cu Ungaria.

Ridicarea controlului prin intrarea în Spaţiul Schengen ar fi ajutat la eliminarea abuzurilor din frontieră la cântărire, fiind cea mai bună masură de protecție a transportatorilor români contra șpăgilor colectate în urma controalelor la cântar şi taxelor de drumuri.

Există, pe lângă transportatorii români, şi alţii ce ar fi beneficiat de aderarea la spaţiul libertăţii de circulaţie. Printre beneficiarii-surpriză ai ridicării restricţiilor se vor număra, când vom intra, camionagiii turci, concurenţi redutabili ai transportatorilor români.

Dacă acum ei sunt verificaţi, în funcţie de punctul de intrare în România, la graniţa Turciei cu Bulgaria, la cea a Bulgariei cu România, în Portul Constanţa şi la intrarea în Ungaria, după aderarea la Schengen a României, dar şi a Bulgariei ar mai fi verificaţi fie la intrarea în ţara vecină, la sud de Dunăre, fie în Portul Constanţa. Avantaje similare vor înregistra şi transportatorii moldoveni, ucraineni sau ruşi etc.

Când ar putea avea loc aderarea?

Un răspuns clar nu există. Subiectul aderării României la Schengen nu se va mai discuta în Consiliul JAI (Justiţie şi Afaceri Interne) până la sfârșitul anului 2013. Ţări ca Finlanda şi Olanda spun că vor aştepta concluziile viitorului raport MCV pe Justiţie.

Teoretic nu există nici o legătură, nici o condiţionalitate  între primirea României şi raportul MCV. În practică, mai multe ţări UE, speriate că, odată cu deschiderea graniţelor, se vor confrunta cu un aflux sporit de emigranţi români, iau ca pretext al refuzului lor progresele slabe în lupta împotriva corupţiei, menţionate în rapoartele MCV.

Ori, progresele în acest domeniu au fost dintotdeauna o piatră de încercare pentru orice guvern autohton. Oricând se poate găsi o neregulă care să justifice refuzul primirii României. Pe lângă progresele cerute, intrarea în spaţiul comun presupune o intensă luptă diplomatică.

La jumătatea lunii trecute, ambasadorul Olandei la Bucureşti, Johannes Hendrik Mattheus van Bonzel, a declarat că posibilitatea amânării aderării României la Spaţiul Schengen chiar şi cu cinci ani este posibilă. „Îndeplinirea unor condiţii nu rezolvă neapărat problemele care blochează în acest moment aderarea României la Spaţiul Schengen”, a spus diplomatul.