SMART RADIO: Florin Ilie – Director adjunct ING România: impactul pandemiei în zona financiară

Am vrut o opinie corectă în zona de finanțe. Sunt foarte mulți părerologi care vorbesc despre subiectul ăsta, fără să știe ce au de făcut pentru că nu au experiență reală în domeniul finanțelor.

Pentru Smart People, am ales o opinie avizată ce aparține unui om care este bancher, tânăr, vorbește pe înșelesul tău, se numește Florin Ilie și a fost, pe rând:

Directorul Financiar al Diviziei de Retail, Șeful departamentului Pieței de Capital, Director de strategie a băncii ING. Și ulterior a coordonat operațiunile de vânzări pe piețele financiare ale 9 țări din Europa Centrală și de Est.

Iar astăzi este Director General Adjunct al ING România. Acum, singura mea datorie este să aduc informația bună în contul tău…Cu ajutorul lui Florin Ilie.

VLAD: Spuneți-mi cum se va schimba lumea Banking-ului în următorul deceniu?

FLORIN ILIE: Cred că va merge, deloc surpinzător, și mai accelerat spre digitalizare, spre mobile, dar mai ales aș insista pe servicii personalizate și pe “do it yourself”, un fel de asamblează-ți singur produsele bancare. Aceasta din urmă menționată va fi schimbarea majoră față de ce vedem deja astăzi. Digitalizare deja vedem, se va accelera dramatic, dar acest “do it yourself” și serviciile personalizate cred că vor fi schimbarea majoră în următorul deceniu. Este o opinie personală, dar sunt extrem de convins de asta.

Asta sună ca un banking modular, iei mai multe servicii și le combini.

Cred că puterea de a-și asambla cel mai bine produsele financiare, eventual cuplate cu altceva din viața personală, nu numai cu lumea financiară separată de restul vieții, cred că vor pune puterea în mâinile clienților și mai mult decât acum. Cred că această abilitate a clientului de a-și testa produsele înainte de a le consuma va fi extinsă și la serviciile bancare, ea fiind acum limitată la alte bunuri și servicii pe care le folosim zi de zi.

VLAD: Va mai exista cash în economie sau se va merge după modelul nordic?

FLORIN ILIE: Va mai exista cash pe termen scurt și mediu cel puțin, la ora asta, în România, doar jumătate din populația țării este bancarizată. Deci, modelul nordic, la modul sincer și pragmatic, fără cash, nu este fezabil la noi. Însă vedem o diferență mare în România între clienții foarte digitalizați și clienții care nu sunt bancarizați deloc sau foarte puținCei care sunt digitalizați în România, sunt mai digitalizați decât cei din vestul Europei sau din țările dezvoltate. Iar cei care nu sunt bancarizați, sunt mult mai puțin bancarizați decât media din alte țări. Deci avem această prăpastie, aș zice, care se vede în multe feluri în România, între rural și urban, între localitățile mari și cele mici, între cele care au investiții și cele care n-au. O temă de gândire pentru noi toți, ca țară și ca societate. Dar dacă ne uităm la clienții digitalizați, unde noi avem majoritatea, ca bancă, v-aș spune ca exemplu concret, că avem cea mai bună adopție ING Pay din întreg grupul ING, ceea ce spune foarte multe. Este comportamentul clienților ING și este meritul lor. Noi încercăm să venim cu soluții pentru ceva care deja ar fi utilizat de ei. Mix-ul pe care l-aș vedea de succes este între o soluție de banking online unde clienții fac operațiuni cotidiene și consultanța cu personal calificat pentru momentele acelea sensibile sau importante din viețile noastre de care depinde următorul deceniu sau următoarele 2-3 decenii.

Mai degrabă, decât să ne uităm la cash/non-cash, nu suntem încă acolo, la dezbaterea asta cumva extremă, înainte să alergăm putem să mergem și să ne uităm la rata de adopție a banking-ului online. Aceasta este etapa intermediară necesară și fezabilă. Să creștem adopția de banking onlineȘi asta ne va duce la foarte multe lucruri bune, inclusiv la un mai bun control al oamenilor asupra propriilor finanțe și asupra viitorului lor financiar… e absolut necesar. După care, evident, va fi mult mai ușor să și reducem ponderea de cash și să bancarizăm mai multă lume și să avem o societate un pic mai coezivă, să fim mai împreună în societate unii cu alții și să nu mai avem acele diferențe atât de mari.

VLADVa afecta pandemia de Covid lumea bancară? Care sunt previziunile pentru următoarele 6 luni în România?

FLOIN ILIEEvident că da, aș zice că băncile sunt punctul nodal al economiei și dacă economia ar fi o rețea feroviară, băncile sunt gările principale. Operațional, trebuie să gestionăm un efort mare pentru facilitățile de sprijinire a clienților.

Și amânării la plată, dar și facilitățile voluntar asumate de către bănci. E totul bine până acum, cu efortul de rigoare, dar financiar vor exista pierderi din credite nerambursate, evident. Iar băncile au inclus deja estimări ale acestor piederi rezultate, prin provizioane, având o atitudine realistă, fiind necesar să facă asta și învătând și din experiența trecută.

În continuare va fi o concentrare și mai mare pe digitalizare, deci eforturile și banii băncii vor merge în direcția asta, mult mai abitir decât până acum. Și doi, eficiența costurilor, având în vedere cele de mai sus și presiunea pe venituri și pe pierderi, vor trebui să se eficientizeze activitățile și mai mult. Cam asta vom vedea în următoarele 6 luni.

VLAD: Poate fi o criză economică, cum este și cea actuală, o formă de educație financiară pentru oameni?

FLORIN ILIE: Da, ne schimbăm întotdeauna, atunci când ne doare. E în natura umană. Vorbim astăzi despre educația financiară mai mult decât vorbeam înainte și o criză este întotdeauna o școală foarte bună, aș spune. Evident că nu ne-o dorim, dar e totdeauna o școală foarte bună. Criza din 2008 a fost o școală foarte bună.

Reacția băncilor, a companiilor românești și a cetățenilor români, a noastră a tuturor, a fost mult mai profesionistă și mai informată și mai benefică în ultimă instanță decât la criza anterioară, pentru c-am învățat un pic treaba asta. Se vede, eu am văzut asta, sincer, în fiecare zi de la izbucnirea crizei curente. Și am văzut-o cu toată admirația. Când ne referim la educație financiară și indivizii și companiile și economia în ansamblu, cred că trebuie să învătăm mai mult despre finanțe. Cred că în România și datorită experienței comuniste și distrugerii școlii și experienței de atunci, încă nu am recuperat complet la acest capitol. Suntem buni ingineri, suntem admirabili ingineri, sunt profesioniști în multe alte domenii, în medicină, în domeniile umaniste, dar în finanțe încă mai avem mult de recuperat. S-a recuperat mult, dar încă mai avem de recuperat și cred că ne costă scump această lipsă de abilitate financiară.

Noi, băncile, avem o răspundere morală mare aici, să contribuim mai mult pentru că suntem acolo unde trebuie și se presupune că avem sau contruim această expertiză. Recent am lansat serviciul de economisire Round-Up. Aș da doar două exemple, dar discuția poate fi lungă.

La fiecare plată cu cardul suma se rotunjește și diferența se virează în contul de economii. Practic, te autoeduci să economisești, apropos de acel “Do it yourself”, pe care-l meționam la început. În mai puțin de o lună s-au înscris preste 40.000 de clienți în acest program și e clar interes. Avem și un alt program, la extrema cealaltă de nevoi. Banometru se numește, pentru persoanele vulnerabile din punct de vedere financiar, iar oamenii se pot înscrie până la 4 iulie, pe Banometru.ro. Săptămâna trecută deja aveam 1.000 de persoane înscrise, dintre care 800 erau într-adevăr vulnerabile din punct de vedere financiar și vor primi consultanță personalizată unu la unu, pe problemele și nevoile lor.

Cu aceste 2 exemple am atins cele două puncte sensibile de la început. Acel “Do it yourself”, pe de o parte și personalizarea serviciilor, pe de altă parte. Pentru nevoi destul de diferite.

VLAD: Am citit că o lecție ar putea fi, pentru, români economisirea. Sunt românii mai puțin economi ca alții și de ce?

FLORIN ILIE: Nu neapărat, totdeauna am o reținere în a invoca excepționalismul, în sensul că suntem excepțional de răi sau excepțional de buni în relație cu alți oameni. Oamenii sunt oameni peste tot. Am trăit ani de zile în afara țării, am lucrat, am studiat, etc.  Vă pot spune cu mâna pe inimă că oamenii sunt oameni peste tot. Și acest excepționalism nu cred că este justificat. Pe de altă parte, gradul de economisire de la noi e relativ scăzut. Relativ spun, pentru că totdeauna e ceva relativ, nu există o lege absolută în domeniul ăsta, dar gradul de economisire de la noi poate avea și un motiv binecuvântat și un motiv mai puțin binecuvântat. Cel justificat este legat de nivelul absolut al veniturilor de la noi. Dacă avem un venit mai scăzut decât restul Europei, înseamnă că vom avea și un venit disponibil după ce ne acoperim nevoile de bază, mâncarea, adăpostul, etc, venitul absolut în termen de euro, de lei, care ne rămâne este mai mic, evident, decât a celor care au salarii mai mari, în Vest. Acești bani rămân mai puțini și la nivel absolut, dar și relativ, în procente, din cauză că multe din bunurile pe care le achiziționăm au prețuri egalizate cu cele din vestul Europei, datorită liberei circulații a bunurilor și oamenilor și a banilor în Uniunea Europeană. Ceea ce înseamnă că dacă ai salarii mai mici sau venituri mai mici, în realitate, prin definiție, vei avea și posibilități de economisire mai mici, nu numai în termeni absoluți, dar și în termeni relativi, pentru că venitul disponibil rămâne mai mic atunci când plătești aceleași prețuri la multe bunuri. Nu la toate și nu la toate serviciile. Asta nu este o vină a noastră, este locul în care ne aflăm și n-ar trebui blamați oamenii care muncesc din greu pentru faptul că sunt plătiți cu salarii de România pentru așa muncă făcută din greu.

Pe de altă parte, dacă vorbim despre motivele nejustificate, pentru care economisim, din cât putem să economisim, este într-adevăr și o problemă culturală, dar și acolo m-as uita la cauzele acestei probleme, pentru că noi, oamenii, suntem raționali, facem ce putem și cât putem de bine.

Aș încheia prin instabilitatea care ne domină viața, sau ne-a dominat multe generații. Și învățăm în generații, toți ne educăm din părinte în copil. Instabilitatea istorică, instabilitatea economică și instabilitatea legislativă, dacă observați, se schimbă în România tot timpul, totul.

Din cauza asta, oamenii învață și o lecție mai puțin benefică, carpe diem, nu, aceea de a trăi ziua, de a trăi pe apucate sau mai degrabă de a te bucura de ce ai acum, că s-ar putea ca mâine să ți se ia ce ai. E o lecție greșită trasă din istorie și din istoria recentă, pentru că-n realitate, pe termen lung, totdeauna cei cu răbdare și cei economi, au de câștigat, de fapt. Dar este o lecție greu de învățat și greu de susținut atunci când viața îți arată tot timpul contrariul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

4 × 2 =