Î..." />

Sistemul maghiar de autostrăzi

În primăvara anului 1997, îl întrebam pe ministrul de atunci al Transporturilor de ce nu începe construcţia unei reţele naţionale de autostrăzi. Mi-a explicat că taxa pe suta de kilometri ar fi prea mare (35 de dolari) şi autostrăzile ar rămâne fără încărcare. Demnitarul se numea Traian Băsescu. În ultima sa campanie electorală, preşedintele Băsescu şi-a recunoscut greşeala. Maghiarii au făcut ce n-am făcut noi. Nici acum n-au terminat, dar rezultatele sunt impresionante. De câte ori te duci în Ungaria descoperi noi magistrale gata. Se lucrează susţinut. Maghiarii au ajuns în acest moment la stadiul că fac, de exemplu, autostrăzi de legătură între cele deja construite. Prezentăm în continuare situaţia actuală din Ungaria şi unde anume vor să ajungă vecinii noştri.

M1 este cea mai veche autostradă terminată din Ungaria. Construcţia a început în anul 1964 cu secţiunea comună M1 – M7 şi a fost terminată în anul 1996. Leagă Budapesta cu Austria (pe A4, la Hegyeshalom). Are 108 kilometri lungime.

M15 a fost terminată, adică este gata până la graniţa cu Slovacia, chiar dacă sunt funcţionale doar două benzi. A fost construită în anul 1998. Este lungă de 15 kilometri şi leagă localitatea Levél de pe M1 cu Rajka, de la graniţa cu Slovacia, unde se întâlneşte cu autostrada D2. Practic, nu este decât un tronson de legătură alternativă între maghiara M1 şi slovaca D2.

M7 este cea mai veche autostradă maghiară. Prima secţiune distinctă a acesteimagistrale rutiere (pentru că secţiunea ei din interiorul teritoriului administrativ budapestan e comună cu M1) a fost inaugurată în anul 1966, pe două benzi. A fost (şi este în continuare) importantă pentru ţară, pentru că duce către cel mai mare lac al ţării, Balaton, zonă turistică foarte populară. A fost terminată până în nordul lacului, la Balaton- világos, în anul 1970, pe două benzi.

M7 are acum cel mai mare viaduct-autostradă din Ungaria, lung de 1,872 kilometri. Autostrada este gata, cu excepţia unui mic tronson de un kilometru, aproape de graniţă, spre Letentye. M7 va avea la terminare o lungime de 242,3 kilometri. Tronsonul Székesfehérvár – M0 are două benzi pe un sens şi trei pe celălalt, care duce spre Budapesta.

M70 Singurul scop al autostrăzii M70 este să asigure încă o conexiune pe autostradă cu Slovenia. M70 este o ramură spre vest din M7. Are 20 de kilometri lungime şi a fost inaugurată în anul 2004. Deocamdată este terminată doar pe un sens de mers şi este folosită ca drum naţional.

M0 este centura de drum expres din jurul Budapestei. Drumul nu este gata, chiar dacă a fost început în anul 1988. Aici semănăm cu maghiarii. În prezent, secţiunea vestică a centurii Budapestei lipseşte. Secţiunea sudică va fi lărgită în viitorul apropiat şi va fi construită o scurtătură, care să lege între ele partea sudică şi partea estică.

M2 leagă Budapesta de Vác, cu toate că este autostradă veritabilă numai de la Fót. În prezent, este lungă de 30 de kilometri şi este numai drum expres. A fost construită în anul 1999.

M3 este cea mai lungă autostradă din ţară. Are 242 de kilometri şi în prezent se termină la Nyíregyháza. Construcţia a început în anul 1978 şi ultima secţiune a fost terminată în anul 2007. În viitor, spun maghiarii, va face joncţiunea cu Ucraina.

M30 este o ramură a autostrăzii M3 şi leagă oraşul Miskolc cu autostrada M3. Este lungă de 25 de kilometri. Va fi extinsă în viitor spre graniţa cu Slovacia. Lucrările la această rută s-au terminat în anul 2004.

M31 este o scurtătură între M3 şi M0, lungă de 15 kilometri. Lucrările de construcţie au început în anul 2008.

M35 este o altă ramură a autostrăzii M3, care leagă oraşul Debrecen de această magistrală. În prezent are 48 kilometri lungime. În viitor, va fi legată cu M4. A fost terminată în anul 2006.

M43 era în anul 2008 cea mai scurtă autostradă maghiară. Avea 3 kilometri lungime şi era un fel de şosea de centură pe patru benzi a Szegedului, inaugurată în anul 2005, o dată cu M5. Din anul 2008, pentru că traficul rutier de marfă pe drumul 43 dinspre România şi Bulgaria se triplase, maghiarii

au început să construiască o autostradă care, pe două variante, va ajunge în Vărşand şi Nădlac. În prezent, acest tronson a fost deja construit până la Makó. Din păcate, autostrada românească, ce trebuia finanţată pentru realizarea părţii româneşti a Coridorului IV European, rămâne un deziderat teoretic.

M6 era, înainte de debutul crizei, în 2008, cea mai mare prioritate a Ungariei în ce priveşte construcţia de autostrăzi. În anul 2008 era lungă de 56 de kilometri. 7,7 kilometri îi lipseau ca să întâlnească M0. Acum este gata. Trebuie să atingă în viitor graniţa cu Croaţia la Ivánvárda. A fost terminată în martie 2010 împreună cu M60. Secţiunea Érdi-tetö – Dunaújváros a fost gata în anul 2006. M6 este prima autostradă din Ungaria cu tunele. Sunt patru, dintre care cel mai lung are în jur de un kilometru lungime.

M60 este o scurtă autostradă, de 55 de kilometri, care leagă oraşul Pécs de M6. Lucrările fuseseră începute în anul 2008 şi au fost terminate în martie 2010, pentru că Pécs a fost anul trecut capitala culturală europeană. Este posibil ca în viitor această autostradă să treacă de oraşul-ţintă, pentru a oferi o mai bună tranzitare a localităţii de către şoferi.

M8 este de asemenea un scurt drum expres. A fost construit pentru că nu sunt destule poduri peste Dunăre în afara Budapestei. M8 este de fapt un pod, completat cu câţiva kilometri de autostradă. A fost construit o dată cu prima secţiune din autostrada M6. M8 va forma un mare sfert de inel de autostradă, a cărui probabilă rută este Rábafüzes – Veszprém – Dunaújváros – Szolnok. În prezent are o lungime de 10,2 kilometri şi la inaugurare va fi lung de 330,2 kilometri. Podul a fost inaugurat în anul 2007.

M80 este în prezent parţial drum naţional şi parţial drum expres standard, legând Székesfehérvár de Veszprém. M9 este de asemenea un scurt drum expres, construit cu aceleaşi intenţii ca şi M8, dar mai departe de Budapesta. Este lung de 21 de kilometri şi nu are nici o conexiune cu restul reţelei de autostrăzi. Va fi lung de 335 de kilometri, cu ruta aproximativă Sopron – Nagykanizsa – Szekszárd – Szeged.

De ce nu facem şi noi la fel?

Dificultatea lucrărilor nu justifică faptul că până acum aproape că nu am făcut nimic în materie de autostrăzi. Sistemul e corupt. Orice vrei să faci în România, te loveşti de mită. A treia cauză este alambicarea incredibilă a legislaţiei. Dacă la o licitaţie au participat cinci firme, una câştigă şi celelalte patru dau în judecată CNADNR. În acest timp, proprietarii terenurilor de expropriat trag de timp cât pot, folosindu-se de legea română. Astfel speră să câştige bani, vânzând mai scump. Parcă facem tot ce putem să nu avem ce ne trebuie ca să prosperăm, trăgând de timp, trântindu-ne pe jos, făcând scandal şi respingând orice soluţie pragmatică ni se propune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

three × four =