Ruşii iau cu asalt magazinele din UE, după ce Putin le-a sistat importurile de alimente

Tot mai mulţi ruşi aleg să treacă graniţa în ţări vecine din UE, precum Polonia sau Finlanda, pentru a-şi cumpăra mâncare, după ce Vladimir Putin a decis să sisteze importurile de produse alimentare din spaţiul comunitar. Înainte de restricţii, ruşii importau aproximativ 40% din alimentele pe care le consumau, potrivit Adevărul. foto

Deloc nou, fenomenul shoppingului transfrontalier s-a intensificat în ultimele două luni de-a lungul graniţelor Rusiei. La începutul lunii august, preşedintele Vladimir Putin a anunţat că sistează complet importurile de produse alimentare din UE, în replică pentru cele patru seturi de sancţiuni aplicate de Bruxelles asupra economiei ruse din cauza agresiunii din Ucraina. Primul efect imediat al restricţiilor a fost o creştere abruptă a ratei inflaţiei în Rusia, care a ajuns în septembrie, după numai o lună de sancţiuni, la 8% – cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani.

Pentru ruşii de rând, asta înseamnă că varietatea produselor de pe rafturi a scăzut dramatic, iar alimentele pe care le pot cumpăra, fie produse în Rusia, fie în alte ţări prietene, sunt mai scumpe şi considerate mai proaste.

Către Kotka, oraş finlandez de coastă, aflat în apropierea graniţei cu Rusia, s-au organizat acum inclusiv curse regulate de autocar, care pleacă din Rusia nu cu turişi, ci pline de clienţi, au descoperit jurnaliştii Deutsche Welle. Ruşii vin aici la cumpărături. Viza se obţine uşor, iar statul finlandez acordă şi stimulente pentru astfel de comerţ: ruşii au voie să plece cu bunuri în valoare de până la 500 de euro fără a plăti taxe vamale. Majoritatea ruşilor veniţi la cumpărături refuză să fie filmaţi. Acasă sunt oameni care sunt de acord cu sancţiule lui Putin şi consideră că nu este patriotic să-ţi faci cumpărăturile în UE.

La fel se întâmplă şi în Polonia, la graniţa cu enclava rusă Kaliningrad. Acordurile bilaterale permit polonezilor şi ruşilor să treacă frontiera fără vize. De la sistarea importurilor de produse agroalimentare în Rusia, magazinele din partea poloneză au fost luate cu asalt de clienţi din Kaliningrad. „Toată lumea vrea să vină aici pentru că totul este mai ieftin şi mai bun, plus că ai varietate. Eu mi-am cumpărat pantofi astăzi”, le spune un rus pe la 30 de ani jurnaliştilor nemţi, în faţa unui magazin universal. Majoritatea ruşilor care vin aici la cumpărături nu vor legume şi fructe, deşi producătorii europeni din acest sector au resimţit cel mai dur restricţiile ruse. Ruşii caută în schimb alimentele procesate, a căror calitate lasă de dorit în Rusia. „Nu mai avem avem brânza din Polonia. Ne place brânza de aici. Azi am cumpărat nişte Camembert. Brânza din Rusia este mult mai scumpă şi nu-i la fel de bună. Plus că aici găsim produse considerate delicatese, nu doar brânza. Acasă nu mai avem aproape deloc aşa ceva”, explică o tânără din Rusia.

Ruşii din clasa de mijloc nu vor să renunţe la diversitatea adusă de produsele europene, dar decizia lor de a-şi face cumpărăturile în UE ţine de ceva mai mult decât gust. „Am mai multă încredere în produsele de aici decât în cele din Kaliningrad”, spune un alt bărbat.

După ce Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au aplicat trei seturi de sancţiuni economice împotriva Rusiei ca urmare a acţiunilor acesteia în Ucraina, Kremlinul a decis să aplice sancţiuni în oglindă celor la care o supun UE şi SUA. Astfel, ruşii au interzis practic complet importurile de produse agroalimentare din Europa şi SUA. La începutul lunii august, Rusia a decretat o „interdicţie totală” pentru majoritatea produselor alimentare provenind din ţările europene şi din Statele Unite. Această interdicţie se referă la carne de vită, porc, pasăre şi peşte, precum şi la brânză, lapte, legume şi fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada şi Norvegia.

Principalele produse pe care le importă ruşii sunt maşini, echipamente şi produse alimentare. În cazul alimentelor, situaţia este cu adevărat ameninţătoare pentru ambele părţi: magazinele ruşilor ar putea rămâne cu rafturile goale, în timp ce industria agroalimentară europeană va încasa pierderi semnificative. Principalul efect al sancţiunilor anunţate de Kremlin esteo creştere imediată a ratei inflaţiei.

De cealaltă parte, Rusia este cea mai mare piaţă de export pentru legumele şi fructele din UE. Europenii vând anual astfel de produse în valoare de două miliarde de euro în Rusia, iar Comisia Europeană a fost nevoită să intervină şi să pună la dispoziţia producătorilor afectaţi ajutoare în valoare totală de 125 de milioane de euro. Însă în timp ce ruşii de rând şi producătorii europeni resimt deja consecinţele, un grup restrâns de oligarhi prieteni cu Putin fac bani de pe urma embargoului. Un furnizor de peşte la care co-proprietar este ginerele unui prieten al preşedintelui Vladimir Putin, un producător de carne al cărui fondator are relaţii înalte şi un alt producător de carne care beneficiază de sprijinul statului se bucură de creşterea cererii pentru produsele lor, notează agenţia de ştiri Reuters într-o analiză.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 − 17 =