După 18 ani de negocieri,..." />

Rusia între confruntare şi cooperare

După 18 ani de negocieri, Federaţia Rusă a decis să adere la Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC). Decizie crucială pen­tru transportatorii europeni, implicit pentru cei români. Majoritatea cărăuşilor români consideră spaţiul fostei CSI terra incognita. O minoritate face transporturi de mărfuri spre Est, dar angajează şoferi vorbitori de rusă, cu acte de identitate emise de obicei de Republica Moldova.

Aderarea Rusiei la OMC pare o deschidere, o aliniere la standar­dele internaționale. Publicăm un interviu cu Mircea Popa, secre­tarul general al Fundaţiei România – Rusia, care afirmă însă că decizia Rusiei e rezultatul mai multor factori interni şi externi.

Pe de o parte, reapare o frustrare mai veche a ruşilor. În cartea sa, „Prăbuşirea imperiului sovietic“, jurnalistul britanic de origi­ne maghiară Victor Sebestyen scrie despre această frustrare de până la revoluţiile din Europa de Est: Kremlinul, ca să-şi conserve imperiul, subvenţiona cu bani grei o bunăstare net superioară în aceste state celei din URSS. Acum, apare un fenomen aproape analog: rusul de rând gândește: „Dacă românii o pot duce atât de bine, eu de ce nu aş putea?“.

Pe de altă parte, înainte de a adera la OMC, Rusia a făcut mai mulţi paşi represiv-preventivi de politică comercială, poate pentru a avea de unde să dea înapoi: interzicerea importurilor de animale vii din Europa; amendarea afaceriștilor ce vând vehicule importa­te; două măsuri anti-dumping; un caz de apărare comercială.

În fapt, Rusia pare azi împărțită între adepţii politicii de tip sovie­tic, de confruntare cu „duşmanul extern“ ce „vrea să ne cumpere ţara“ şi „să ne desfiinţeze uzinele“ şi cei ai politicii de tip nou pen­tru spaţiul rus, de sorginte occidentală, de cooperare economică în numele dezvoltării.

Se prea poate ca prevalentă să fie prima atitudine. Cauza, ex­plică interlocutorul nostru din interviu, ar fi faptul că, în timp ce în România edificarea „omului nou“ a eşuat, în fosta URSS a re­uşit, creând aşa-numitul „homo sovieticus“. Efectul acestei stări de fapt asupra transportatorilor din UE e că acum probabil că nu vor vedea mari schimbări în bine, ci doar treptat, în timp.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × 1 =