Co..." />

Rusia, Belarus și Ucraina – condamnate la conflicte comerciale

Conflicte comerciale între ţările vecine – Rusia, Belarus și Ucraina – sunt inevitabile în acest moment, avertizează analiști economici din cele trei țări. În opinia lor, disputele de acest gen sunt dominate mai mult de factorul politic, decât de cel economic. foto

Disensiunile comerciale dintre Moscova, Minsk şi Kiev, au devenit un fenomen obișnuit în ultimii ani. Livrările de lapte, carne, bere, autobuze, țevi şi chiar tuburi de pastă de dinți, devin periodic motive de dispută între țările Uniunii Vamale – Belarus şi Rusia, dar şi între acestea şi țara vecină Ucraina, care nu se grăbește să adere la această organizaţie. Experţii cred că este vorba despre conflicte motivate politic, precizând că apariția lor este determinată de nivelul de dezvoltare a economiilor naţionale.

Conflicte programate

Referindu-se la adresarea recentă a Uniunii producătorilor de lapte din Rusia către govern, cu cererea de a suspenda dumping-ul produselor lactate din Belarus, şeful Centrului de cercetare „Mizes” din Minsk, Iaroslav Romanciuk, a numit principalul motiv al disensiunilor între membrii Uniunii Vamale. „Economia Rusiei dezvoltă infrastructura de piaţă, iar cea din Belarus rămâne a fi de stat, o economie în care autorităţile utilizează mijloace administrative pentru a sprijini întreprinderile”, a subliniat Romanciuk. Analistul consideră că neînțelegerile comerciale sunt bine programate din cauza livrării pe piața rusă a producției obținute în zonele economice libere din Belarus.

Beneficiile fiscale și vamale din aceste zone contravin principiilor comerțului liber, stabilit în acordurile privind crearea Spaţiului Economic Unic (SEU) şi creează probleme pentru concurenţii ruși. Potrivit prevederilor de constituire a SEU, până în 2017, toate zonele economice libere vor trebui închise. Însă, potrivit lui Iaroslav Romanciuk, Rusia și Belarus trăiesc cu ziua de azi și intenționează să mai deschidă noi enclave economice de acest fel.

Romanciuk a amintit că preşedintele belarus Alexandr Lukaşenko a anunțat constituirea parcului industrial belaruso-chinez, cu beneficii fiscale pentru membrii acestuia, iar preşedintele rus Vladimir Putin a decis să creeze o zonă specială de dezvoltare economică pentru sprijinul întreprinderilor de stat. „Din aceste motive conflictele comerciale vor continua, iar soluționarea acestora va depinde de voinţa politică a autorităţilor”, a subliniat expertul din Belarus.

„Ia mai mult, dă mai puțin”

Prodecanul Facultăţii de Economie de la Școala Superioară de Economie din Rusia, Andrei Suzdalțev, susţine că Minskul se bucură de acces liber la piaţa rusă, dar nu se grăbeşte să își schimbe sistemul economic.

„Belarusul este deschis numai atunci când vrea să obțină gaz şi petrol din Rusia și nu lasă pe nimeni pe piața sa internă”, subliniază profesorul universitar. El a invocat exemplul disputei recente dintre companiile aeriene „Aeroflot” (Rusia) şi „Belavia” (Belarus), atunci când belarușii s-au opus creşterii numărului de zboruri spre Minsk, încălcând astfel principiile SEU de liberă circulaţie a serviciilor economice. De asemenea, expertul rus nu exclude că belaruşii livrează pe piața rusă marfă de proveniență străină, în special carne, cu etichetă din Belarus.

„Deocamdată despre această criză scriu doar ziarele locale, însă noi suntem condamnați la astfel de conflicte comerciale care vor dispare atunci când Belarus va începe integrarea cu Rusia. Acest proces presupune reforme structurale dure, menite să modifice radical actualul sistem economic protejat de Lukașenko”, menționează analistul rus.

Fuga de poziția „fratelui mic”

Kievul are problemele sale cu Rusia şi Belarus. Ucraina a semnat acordul de creare a zonei de comerţ liber cu ţările CSI, dar asta nu a salvat-o de disensiunile cu țările din Uniunea Vamală (Rusia, Belarus și Kazahstan). Cauza contradicţiilor este refuzul Ucrainei de a adera la această uniune, consideră profesorul universitar din Kiev, Andrei Novak.

Potrivit lui Novak, astfel poate fi explicat faptul că Ucraina plătește cel mai mare preț pentru gazul rusesc, ceea ce reduce din competitivitatea preţurilor mărfurilor ucrainene. Pe de altă parte, Novak presupune că atunci când Ucraina procură mai mult gaz, asigură de fapt susținerea elitei conducătoare pro-ruse de la Kiev. „A venit timpul să renunțăm la poziția „fratelui mic”, pentru că cei de la Kremlin utilizează foarte bine psihologia sovietică – centrul este Moscova”.

Disputele comerciale dintre Ucraina şi Rusia apar atunci când Kremlinul doreşte să demonstreze abilitatea de a influenţa fostele republici sovietice. Novak susține că restricţiile privind importul mărfurilor din Ucraina cu pretextul protecției producătorilor ruşi nu este credibil, deoarece volumul bunurilor importate nu poate fi comparat cu marea piață de desfacere din Rusia.

Cu vecinul de la nord, Belarus, Ucraina are disensiuni din cauza faptului că Minsk-ul a devenit dependent de Kremlin. Experţii sunt îngrijorați de o asemenea soartă a Kievului. „Ucraina şi Belarus ar trebui să dezvolte relaţii mai strânse cel puţin pentru a reduce gradul de presiune politică şi economică din partea Rusiei”, a subliniat Andrei Novak.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

17 − seventeen =