Proiectul de ordonanţă a guvernului privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere a fost scos de pe ordinea de zi a şedinţei de ieri a Executivului pe ultima sută de metri, informează Capital. foto
Pe ordinea de zi a şedinţei de luni a Guvernului se afla şi Proiectul de ordonanţă a guvernului privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere. Surse guvernamenatle au declarat pentru revista Capital că proiectul de ordonanţă prin care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale se va reorganiza şi îşi va schimba denumirea în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a fost retras de pe listă înainte de şedinţa de Guvern pentru că Ministerul Justiţiei a transmis două observaţii. „Înainte cu două ore de şedinţa de Guvern a fost retras acest proiect pentru că trebuie adăugate observaţiile Ministerului Justiţiei”, au explicat sursele citate.
Compania Naţională de Investiţii Rutiere (CNIR) va fi o societate comercială pe acţiuni cu personalitate juridică, de interes strategic naţional, şi va funcţiona sub autoritatea Ministerului Transporturilor, pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară distinctă, cu respectarea legislaţiei în vigoare, şi va asigura serviciul public de dezvoltare a infrastructurii de transport rutiere pentru transportul populaţiei şi a mărfurilor, în condiţii de siguranţă a circulaţiei, timpi de deplasare comparabili cu cei din Uniunea Europeană şi confort în trafic.
„Prin proiectul de act normativ se propune reorganizarea CNADNR (care îşi va schimba denumirea în Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere n.r) şi înfiinţarea unei companii distincte pentru gestionarea infrastructurii rutiere astfel încât să fie asigurată dezvoltarea pe termen lung a reţelei de transport TEN-T Centrală şi Globală, în conformitate cu obiectivele asumate faţă de Comisia Europeană, iar neadoptarea cadrului legal de reorganizare constituie o situaţie excepţională care conduce la întârzieri în implementarea proiectelor şi la decomiterea unor sume importante de bani din bugetul Uniunii Europene. Aceste întârzieri au impact direct asupra dezvoltării economice viitoare a României”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului.
Societatea va încasa lunar de la CNAIR o cotă parte din rovigneta partajată precum şi din tarifele de trecere a podurilor, inclusiv din alte venituri după mecanismul prevăzut în prezenta ordonanţă şi va desfăşura activităţi de concesionare a spaţiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor şi a drumurilor expres pentru asigurarea de servicii necesare desfăşurării traficului auto precum şi a altor activităţi economice.
Capitalul social iniţial al CNIR va fi în valoare de 50.000.000 lei şi va fi subscris şi integral vărsat în numerar de statul român în calitate de acţionar unic, prin Ministerul Transporturilor. Capitalul social va fi divizat în 5.000.000 de acţiuni cu o valoare nominală de 10 lei fiecare. Personalul CNIR va fi angajat numai prin concurs, pe bază de contract individual de muncă. CNAIR va transfera, în mod etapizat, proiectele de infrastructură de transport rutier pentru dezvoltarea infrastructurii de transport către CNIR.
„Proiectele de infrastructură de transport rutier se transferă către CNIR în vederea implementării, cu condiţia ca aceasta să dispună de personalul minim necesar în vederea implementării, gestionării resurselor financiare necesare proiectelor, derulării procedurilor de achiziţie publică dacă va fi cazul sau coordonării activităţii de proiectare, astfel încât să se asigure continuitate în implementarea proiectelor de infrastructură de transport.
Pentru fiecare proiect de infrastructură de transport rutier care se transferă se va încheia protocol de predare-primire între CNAIR şi CNIR”, se precizează în nota de fundamentare. Până la desfăşurarea efectivă a activităţii CNIR pot fi asigurate servicii suport de către CNAIR pe bază de protocol de colaborare încheiat între cele două companii.
