Raed Arafat: Transportatorii vor trebui să monitorizeze comportamentul şoferilor

Raed Arafat e un medic român de origine palestiniană născut în Siria, specializat în anestezie-terapie intensivă. A crescut în Nablus, în Palestina. La 16 ani, în anul 1981, a emigrat în România, pentru a studia medicina. În septembrie 1990 a pus bazele Serviciulului Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD).

În august 2007 a devenit subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. A demisionat pe 10 ianuarie 2012 şi a fost readus în funcţie şapte zile mai târziu. A fost şi ministru interimar, şi ministru al Sănătăţii. Acum e secretar de stat.

În pofida tuturor, refuză cu încăpăţânare să facă sau să discute politică, delimitându-şi cu cerbicie aria de preocupări la specialitatea sa: medicina de urgenţă. Discuţia cu domnia-sa a fost alertă, proaspătă şi vie, dar în acelaşi timp plină de informaţie utilă.

Domnule doctor, aţi revoluţionat practic un domeniu esenţial pentru viaţa oamenilor din România. Ce elemente noi aţi introdus în acţiunile şi în dotările echipei redutabile pe care o conduceţi?
Sistemul de urgență din România e total integrat. Chiar dacă nu e perfect (lucrăm la perfecţionarea şi dezvoltarea sa), comasează forţe de la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne (MAI) mai ales, colaborând şi cu MApN.

Pe lângă dotarea clasică de la Serviciul de Ambulanţă şi SMURD (ambulanţele de intervenţie de tip B şi C, terapia intensivă, cele de nou-născuţi, pe care le folosim la SMURD, în nouă centre din ţară), cele mai importante sunt elicopterele. Anul acesta au sosit deja ultimele două elicoptere din contractul încheiat în anul 2010.

La sfârşitul acestui an, avem în România opt elicoptere SMURD. Ultimele două intră în lucru în trimestru I 2014. Acum se lucrează la o dotare specifică Deltei. Vrem să luăm, dar nu din bani ai statului, ci din 2% colectaţi ca donaţii, pentru Tulcea, un hovercraft (vehicul pe pernă de aer) sau o barcă rapidă de intervenţie.

Vom deschide pentru aceasta o staţie la Sulina. Vom reduce semnificativ în Deltă timpii de reacţie, dacă luăm în calcul şi prezenţa elicopterului SMURD din Constanţa, ce intervine şi pe calea aerului. Pe lângă aceasta, au intrat echipamente specifice prin donaţii.

Fondurile au venit anul trecut de la Petrom şi de la Fundaţia pentru SMURD. Vorbim despre şenilatele de intervenţie în situaţii dificile. Au fost folosite la înzăpeziri, s-a văzut eficienţa lor. Deja mai multe consilii judeţene au achiziţionat pentru ISU şenilate similare cu cele introduse anul trecut.

Anul viitor continuăm dotarea multianuală pe ambulanţe şi înlocuirea celor uzate. Cele achiziţionate în 2007 ar trebui înlocuite. Mai avem programul de dotare pe maşinile specifice dezastrelor.

E un program început acum câţiva ani, cu dotarea pe maşini cu corturi pentru unităţi de primire de urgenţe, dacă are loc un cutremur, cu maşini pentru victime multiple. Mai avem de completat aici în următoarele 18 luni, să ajungem la numărul calculat de maşini necesare.

Avion în dotare la medicina de urgență

Anul acesta, a intrat în dotarea specifică avionul, cumpărat din 2%. E operat de MAI, prin Inspectoratul General de Aviaţie. Funcţionează în interiorul României la transferuri de lungă distanţă, pentru transportul echipelor de transplant. Deja are câteva zeci de intervenţii făcute de când a intrat în lucru. Rolul populaţiei în achiziţionarea lui a fost extrem de important.

Noutățile sunt valabile pentru SMURD sau pentru întreg sistemul de urgenţă?
Pentru întreg sistemul. Anul acesta, Serviciul de Ambulanţă a primit 139 de ambulanţe noi, distribuite la judeţe. Anul trecut au mai primit 54. Anul viitor e prevăzut un număr de ambulanţe noi.

Cu ani în urmă, visaţi să aveţi posibilitatea să interveniţi cât mai prompt, pentru salvarea celor aflaţi în situaţii dramatice. În ce măsură acel vis de tinereţe s-a împlinit?
Nu numai că s-a împlinit, a fost depăşit. Visul de atunci nu era să ajungem unde suntem acum. Aceste lucruri au apărut pe parcurs. Visul tot timpul a crescut. La început, era vorba despre o echipă, înfiinţată să facă ceva. Unde suntem acum suntem prea departe şi acest lucru e un efort de echipă, al celor ce au lucrat în sistem, celor ce l-au sprijinit, inclusiv al celor ce au luat decizia politică.

Au fost situaţii, în iarna trecută, când mijloacele de salvare SMURD n-au putut ajunge la persoanele în dificultate din cauza blocajelor căilor de acces. Ce se poate face în această iarnă pentru a evita astfel de situaţii?

Am reuşit anul trecut să facem mai mult datorită şenilatelor. De exemplu, în zona Botoşani, şenilata trimisă din Mureş a avut vreo 34 – 35 de misiuni, în care a intrat în zonele blocate şi a salvat oameni. A făcut peste 400 de kilometri.

Sunt situaţii în care am întârziat, mai ales cele ce necesitau transfer aerian şi vremea nu permitea aceasta. În final, întotdeauna, şi cu sprijinul celorlalte servicii din sistem, s-a ajuns la cine avea nevoie de ajutor.

Pe timp de iarnă, circulaţia pe drumurile din România e o aventură tot mai periculoasă. Ce sfaturi le daţi transportatorilor ale căror camioane sunt implicate uneori în evenimente tragice?
Transportatorii vor trebui să monitorizeze comportamentul şoferilor, să urmărească modul în care circulă, să-i îndemne să respecte regulile de circulaţie, mai ales în ce priveşte viteza, să nu-i lase să rişte pe drumuri despre care se ştie că sunt cu risc de alunecare, de blocare, mai ales când autorităţile sfătuiesc şoferii ca maşinile să nu circule pe ele.

Transportatorii au o responsabilitate majoră în a asigura populaţia ca aceste camioane să circule în siguranţă, să nu pună viaţa participanţilor la trafic în pericol. Una dintre metodele simple e să scrii obligatoriu un număr de telefon pe spatele camionului, la care se poate raporta orice conducere abuzivă şi să iei măsuri contra şoferului raportat. Sunt metode preventive.

Care e în prezent situaţia acoperirii teritoriului naţional de către SMURD cu servicii la un nivel de calitate, să spunem, comparabil cu cel oferit în marile oraşe ale ţării?
Acoperirea pe plan naţional, şi a SMURD, şi a Serviciului Naţional de Ambulanţă, încă e în curs de dezvoltare. Avem zone rurale descoperite.

Dacă în municipii şi oraşe stăm bine, în zonele rurale mai avem de completat ce mai avem de completat şi la nivelul Capitalei ca număr de echipaje, ca să asigurăm şi o rezervă, şi un timp de reacţie adecvat la diferite tipuri de urgenţe.

În ultimii şapte ani, sistemul a evoluat pozitiv foarte mult, dar mai e de lucrat şide dezvoltat în sistem, ca să ajungem la o situaţie stabilă, în care să spunem că nu mai e nevoie să adaugăm sau să facem ceva în plus pentru o perioadă de timp.

Aţi afirmat de mai multe ori că una dintre principalele probleme este absenţa medicilor specializaţi. De ce se ţin colegii dv., proaspeţi absolvenţi de facultate, departe de această meserie?
Aş zice că anul acesta, la rezidenţiat, a fost aleasă medicina de urgenţă chiar la vârf. Există şi excepţii. Medicina de urgenţă are reputaţia de a fi o specialitate dificilă, grea şi din păcate mulţi îi sfătuiesc pe tineri să nu se apropie de ea, fără să ştie multe despre ea şi avantajele ei: te duci şi lucrezi în program fix, după care pleci acasă; poţi să ai timp liber în timpul săptămânii, pentru că lucrezi în ture; ştii cât lucrezi şi în afara turei nu te cheamă nimeni decât în situaţii cu totul deosebite.

Şi în SUA, la înfiinţare, cam prin asta au trecut. Acum se consideră una dintre cele mai competitive specialităţi. Sunt convins că şi în România specialitatea aceasta va evolua şi mai departe în bine şi o să crească numărul celor ce vor dori s-o facă.

Care sunt obiectivele pe care vi le propuneţi pentru anul 2014, din punctul de vedere al activităţii SMURD?
Continuarea dezvoltării, mai ales pe partea rurală şi, unde e nevoie, în urban. Avem foarte mult de lucrat la consolidarea sistemului, mai ales la resursa umană şi pregătirea ei. O să ne concentrăm mult pe centrele de pregătire, de formare de personal, inclusiv a rezidenţiatului de medicină de urgenţă. Deja avem de terminat un sistem electronic de monitorizare şi interacţiune cu rezidenţii în medicina de urgenţă, cu formatorii acestora.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 + 11 =