Fără a ocupa înalte demnități, consultantul Marcel Pungă se pricepe mai mult la transporturile rutiere decât mulți dintre cei care administrează ca oficiali acest domeniu. O discuție cu el pe tema transporturilor rutiere te face să îți reconsideri opinia despre lucruri care până atunci îți păreau a fi locuri comune.

Cum poate ameliora un consultant activitatea unei firme de transporturi rutiere, în condițiile în care mulți  manageri consideră că se pricep suficient de bine la Transporturi?

Conceptul „fleet management” este relativ tânăr ca industrie, având circa 30 ani. În condiţiile actuale de piaţă, cu tendinţe orientate pe reducerile de costuri, un consultant / furnizor de servicii în fleet management are un rol determinant. Într-adevăr, mulţi manageri de flotă au percepţia şi convingerea că n-au nevoie de consultanţa specifică.

Rolul consultantului e similar cu cel al unui auditor financiar extern, ţinând cont că în general ponderea costurilor cu flota auto din totalul cheltuielilor companiei e ridicată, ocupând primele două – trei locuri. În al doilea rând, el identifică soluţiile optime aplicabile la problemele specifice.

În al treilea rând, asigură sprijin pentru formarea continuă a managerilor de flota şi dezvoltarea departamentelor specifice. Pentru a fi manager de flotă de succes, e necesară o combinaţie rară de cunoştinţe tehnice, abilităţi administrative, comunicare, negociere şi perseverenţă.

Enumerați principalele cinci greșeli pe care le face un manager de transport?

Există o serie de greşeli specifice. Una este lipsa istoricului detailat costuri exploatare. Fără un astfel de istoric nu va putea exista un proces de optimizare a costurilor. Apoi, avem lipsa istoricului detailat pe daunele auto.

Nu se vor putea compara costurile cu primele de asigurare şi cu reparaţiile, frecvenţa accidentelor, cauzalitatea, alte statistici şi nu se vor putea lua măsurile de reducere a numărului şi frecvenţei accidentelor rutiere.

Centralizarea cheltuielilor de flotă, în locul alocării specifice pe fiecare autovehicul / departament, e o altă greșeală. Astfel, se va crea o lipsă distinctivă de stimulente, la nivel de departament, pentru a face economii cu flota, deoarece nu va avea acces la beneficiile realizate. Achiziţiile auto greşite pot fi și ele o problemă.

În această categorie, exemplific: achiziţionarea unor modele cu motoare diesel la categoria de utilizatori „office” (cu rulaj mic de kilometri anual) sau motoare benzină la utilizatorii field (cu rulaje mari anuale). Sau se alege un model auto la sfârşit de carieră, de unde o rată rată ridicată de probleme tehnice în exploatare. Plus că modelul învechit are valoare de revânzare redusă.

Firmele folosesc eronat motoarele diesel pentru utilizare „office” şi motoare pe benzină pentru rulaj mare de kilometri.

Cât de nocivă este o proastă comunicare?

Reducerea costurilor trebuie evidenţiată ca parte a unor comunicări (rapoarte) regulate către managementul companiei. De exemplu: „Anul trecut, costul de exploatare a fost de x/km, iar anul acesta e de y/km. Aceasta înseamnă valoarea z în saving”. Similar, avem rapoarte privind daunele, media costurilor de reparaţii, tendinţele etc..

Exemplificați, vă rugăm, economiile ce pot fi făcute.

Vă dau un exemplu: o reducere cu 15 minute în fiecare zi a „idling time”-ului (staţionarea cu funcţionare motorului în relanti) pentru un autoturism generează în medie o economie anuală de circa 80 litri.

Pentru o flotă mică, de 25 de autovehicule, înseamnă 2.000 de litri economisiţi anual! Statistic, vitezele excesive şi accelerările bruşte reprezintă circa 31% din totalul combustibilului consumat.

Oprirea motorului la staţionare economiseşte anual 80 de litri de carburant.

Ați folosit în una dintre prezentările recente conceptul de „economical driving”. Puteți să îl detaliați? În ce constă acesta?

Conducerea economică ar putea avea următoarea definiţie: „Rutina corectă privind manevrele de conducere, pentru reducerea consumului de carburant, poluării şi uzurii autovehiculului”.

Împreună cu conceptul de conducere preventivă (în scopul reducerii numărului accidentelor), constituie bazele unui program de training specific, ce se adresează tuturor categoriilor de conducători auto. Statistic, factorul uman, adică erorile umane şi manevrele greşite în trafic, generează peste 90% din accidentele rutiere şi poate creşte cu până la 80% cheltuielile de utilizare ale autovehiculului.

Erorile umane şi manevrele greşite în trafic generează peste 90% din accidentele rutiere.

În ce măsură indicatorii folosiți în zona optimizării nu se bat cap în cap?

Într-adevăr, anumiţi indicatori de performanţă utilizaţi în managementul unei flote par a fi în această situaţie, dar trebuie priviţi în ansamblul lor. Ca şi cum am privi o monedă în ansamblul ei, dar cu posibilitatea de a vedea separat ambele faţete.

O soluţie completă de fleet management defineşte cinci direcţii de bază (eficienţa consumului de combustibil, managementul muncii, echipamentele, mentenanţa şi siguranţa) iar indicatorii de performanţă se pot grupa în: costuri, operaţional, nivel de servicii, conformitate şi mentenanţă.

Reţeta provocărilor unui transportator s-ar putea simplifica prin răspunsul la următoarea întrebare: „Ce consideraţi că este mai importantă: creşterea productivităţii sau reducerea costurilor?”. Răspunsul corect e: „Da şi Da”. Când productivitatea e maximizată, şi costurile sunt minimizate, iar compania funcţionează cu maximă eficientă.

Cum stă România din punctul de vedere al activităților de consultanță în Transporturi, comparativ cu țările vecine, ex-comuniste?

Activitatea de consultanţă în domeniu e extrem de redusă şi există un decalaj mare faţă de ţările vecine. Doar în ultimii ani, de când se pune accentul pe reducerea costurilor, companiile locale încearcă să identifice soluţii de eficientizare a cheltuielilor cu flota. Un consultant sau un furnizor de servicii de flotă identifică şi monitorizează criteriile principale pentru politica şi procedurile specifice, alegerea flotei, preţul de achiziţie, valoarea de revânzare, costurile cu întreţinerea etc..

Toate criteriile enumerate fac parte din aceeaşi ecuaţie, sub formă de variabile, alături de celalalte criterii de cost (carburanţi, asigurări, taxe etc.), iar rezultatul final al acestei ecuaţii e TCO (Total Cost of Ownership). Obiectivul principal pentru flota oricărei companii trebuie să fie bugetarea, optimizarea şi reducerea acestui TCO.

Absolvent al promoției 1995 a Universității „Transilvania” din Brașov, secția Autovehicule Rutiere. Cursuri absolvite în domeniile managementului, auditului, trainingului, conducerii defensive, logisticii etc.. Activitate profesională: acționar la Marcel’s Auto Consulting Shop (în prezent), formator la John Maxwell Team și Knowledge Executive Consulting International (în prezent). În trecut, responsabil cu activități de transport şi logistică la diferite firme, precum Labell SRL, ADL Automotive sau Europharm Group Brașov.