Proiectele de investiţii care vor primi cei mai mulţi bani de la stat în 2014

Ziarul Financiar a realizat un Top 5 al proiectelor de investiții din România, care vor primi cei mai mulți bani de la stat în anul 2014. Patru dintre acestea sunt legate de transporturi. foto

Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei – Universitate

Tronsonul de metrou Drumul Taberei (Râul Doamnei) – Eroilor, care ar urma să primească anul acesta finanţare de 436,2 milioane de lei, are o lungime de 6,22 kilometri şi va cuprinde nouă staţii de metrou. Structura staţiilor şi a tunelelor ar trebui finalizată în prima jumătate a anului 2015, urmând ca ulterior să fie montate căile de rulare, de automatizări, dar să fie realizate şi lucrările de finisaje. 

Cele mai recente estimări ale Ministerului Transporturilor indică faptul că circulaţia pe magistrala de metrou Râul Doamnei – Eroilor 2 va fi deschisă în al doilea semestru al anului 2016. Contractul de construire a metroului Drumul Taberei (Râul Doamnei) – Eroilor, inclus în noua magistrală 5 Drumul Taberei – Universitate – Pantelimon, se ridică la 215 mil. euro. Miza construcţiei unei magistrale de metrou în Drumul Taberei este uriaşă, având în vedere că zona care va fi deservită de noul metrou are circa 300.000 de locuitori.

Autostrada Bucureşti – Braşov

Statul are în derulare în prezent două proiecte pe autostrada Bucureşti – Braşov. Primul este cel de finalizare a primilor 6,5 kilometri din autostrada Bucureşti – Ploieşti, după ce acest tronson, situat între şoseaua Petricani şi centura Capitalei, a fost o victimă a tăierii investiţiilor, sumele alocate fiind insuficiente pentru finalizarea tronsonului în 2012 şi 2013.

Acest tronson va primi anul acesta de la bugetul de stat 280 de milioane de lei. Cel de-al doilea proiect de pe autostrada Bucureşti – Braşov pe care statul îl are în derulare în prezent este tronsonul Comarnic – Braşov, care ar urma să fie prima şosea construită în concesiune în România.

Statul a ales deja investitorii privaţi care vor construi acest tronson de autostradă, francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor, dar deocamdată contractul de concesiune nu a fost semnat, deşi premierul Victor Ponta spunea la începutul anului că lucrările de construcţie vor începe până la finalul lunii aprilie.

Statul va aloca anul acesta 149 mil. lei pentru exproprierile de terenuri de pe Comarnic – Braşov.

Laserul de la Măgurele (ELI-NP)

Centrul de Cercetări Ştiinţifice Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics (ELI-NP), care este construit pe Platforma de Fizică Atomică de la Bucureşti-Măgurele, este un centru de cercetări în domeniul fizicii nucleare.

Acesta este unul dintre cei trei piloni ai proiectului european ELI, care va deveni cea mai avansată structură pe plan mondial destinată studiilor legate de radiaţia fotonică cu caracteristici extreme. Celelalte două centre – ELI-Beamlines şi ELI-ALPS – vor fi construite la Praga (Cehia) şi Szeged (Ungaria).

Construcţia centrului de cercetare ELI-NP la Măgurele ar trebui finalizată până în toamna anului 2014, pentru ca apoi să fie instalaţi cele două lasere de mare putere şi sistemul de radiaţie gamma, iar centrul de cercetare să fie operaţional din 2017.

Reabilitarea căii ferate Coşlariu – Sighişoara

Proiectul este cel mai mare contract de finanţare semnat prin Programul Operaţional Sectorial de Transport, având o valoare totală de circa 4,98 de miliarde de lei. Tronsonul are o lungime de 89,5 kilometri şi face parte din linia de cale ferată Braşov – Simeria, parte a Axei Prioritare 7 de transport paneuropean. După finalizarea lucrărilor trenurile de călători ar trebui să atingă o viteză maximă de 160 de kilometri pe oră, iar cele de marfă de până la 120 de kilometri pe oră.

Autostrada Nădlac – Arad

Autostrada Nădlac – Arad, cu o lungime totală de 39 de kilometri, este „poarta de intrare” în vestul Europei. Ultima oară când autorităţile au avansat un termen de finalizare a autostrăzii Nădlac – Arad a fost la sfârşitul anului trecut, când Dan Şova, fostul ministru al marilor proiecte de infrastructură şi actualmente ministrul al transporturilor, spunea că acest tronson va fi gata spre finalul anului acesta, fără a preciza însă luna. Compania de drumuri din Ungaria a transmis recent ZF că autostrada Nădlac – Arad ar urma să fie finalizată simultan cu autostrada ungară Mako – Nagylak (Nădlac), în decembrie. În 2012 şi 2013, CNADNR a reziliat contractele pentru construirea celor două loturi în care este împărţită autostrada, Nădlac-Pecica (22,2 kilometri) şi respectiv Pecica – Arad (16,7 km). Primul tronson are deja noi constructori, însă în cazul celui de-al doilea, CNADNR ar trebui să selecteze un nou constructor în perioada următoare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ten − 3 =