proiecte transport

Programul de guvernare 2013 – 2016. Vom deveni ţara autostrăzilor?

Asemenea celorlalte guvernări anterioare, și cea actuală, formată de USL, promite, prin programul de guvernare, remedii imediate și integrale pentru infrastructura de transport.

10 pagini din cele 130, atât numără capitolul numit „Transporturi” în Programul de guvernare lansat în luna decembrie de actuala Coaliție. E mult, e puțin?. Pur și simplu nu știm. Sunt într-adevăr câteva pagini în plus față de același capitol cuprins în programul de guvernare al Alianței D.A. din 2004, însă există o mare asemănare: ambele programe promit sau au promis mult, cel puțin aparent fără o ancorare financiară în realitatea economică a următorilor ani. Despre cel din anul 2004 știm că nu a atins mai nimic din ce și-a propus. Cu toții ne promitem lucruri mari în viață. Suntem nevoiți să ținem cont și de posibilitățile financiare. Lecția atât de cunoscută de noi toți nu pare a fi fost învățată.

Înțesați de autostrăzi în doar patru ani

În 15 ani, adică între anii 1990 și 2005, Europa a reușit mărirea lungimii rețelei sale de autostrăzi cu 30%, adică în medie cu 2% pe an, potrivit Eurostat. Nicăieri în Europa nu se construiește mai mult de 100 – 200 de kilometri de autostradă pe an. România, dacă luăm de bune promisiunile programului de guvernare, va sparge regula. La finele celor patru ani, rețeaua de autostrăzi se va întinde de la vest la est, din nord-est spre vest și de la sud la nord. Vor fi construiți în patru ani 1.000 de kilometri noi de autostradă, ceea ce înseamnă că ritmul de creștere a rețelei va fi de 50% pe an. Însă ce se promite concret?

1.000 de kilometri de autostradă (adică de două ori mai mult decât întreaga rețea de autostrăzi) promite Guvernul să construiască în perioada 2013-2016.

Spre granița de vest va fi finalizată Autostrada Nădlac – Arad – Bucureşti, „pentru a lega România de Europa” – se promite în program. Costurile realizării autostrăzii pe Valea Oltului sunt însă mai mari decât pe Valea Prahovei, din cauza existenței căii ferate pe unul dintre versanți și a drumului național pe celălalt versant și a îngustimii defileului. În plus, în cazul concesiunii, numai licitația aferentă va dura cel puțin un an, iar construcția alți trei – patru ani. În cazul finanțării din fonduri UE, România va trebui să pună cel puțin 25% din suma necesară, ceea ce va fi un efort bugetar important. Ca urmare, șansele să vedem terminată autostrada până în anul 2016 sunt minime.

Nici cu Autostrada Transilvania nu va fi mai ușor. Se promite de asemenea terminarea ei până în anul 2016. Au fost construiți însă doar 60 de kilometri din 400, ceea ce înseamnă că mai trebuie realizați 340 de kilometri. La un preț minim de şase milioane de euro pe kilometru, fără exproprieri, mutare de utilități etc., costurile vor fi de aproape două miliarde de euro, adică 500 de milioane euro pe an, sumă ce nu este de neglijat.

Transporturi feroviare

-Instituirea unui nou coridor european Budapesta-Odessa.

-Aducerea a 60% din cei 15.000 km cale ferată la standarde europene, restul urmând să fie concesionați, închiriați sau dezafectați.

-Modificarea modului de calcul TUI (taxa utilizare infrastructură).

-Construirea liniei de mare viteză Curtici-Constanța.

-Reluare lucrări Vâlcea-Vâlcele, electrificare Mărășești-Iași.

-Creșterea vitezei comerciale cu 30%.

Realizarea Autostrăzii Bucureşti – Ploieşti – Braşov, prin finalizarea tronsonului Braşov – Predeal – Comarnic, pare unul dintre proiectele cu șanse de succes. Recent, CNADNR a reluat procedura de licitație pentru selecția unui concesionar. Deoarece finanțarea necesară va fi asigurată de acesta, nu posibilul efort bugetar va fi problema. Selecția concesionarului s-ar putea dovedi problematică și la fel asigurarea finanțării de către acesta de la bancheri, acesta fiind și motivul pentru care a eșuat precedenta tentativă de concesionare, cea din anul 2010.

Tot în domeniul autostrăzilor ce vor fi începute și terminate în doar patru ani se numără și Autostrada București – Ploiești – Focșani – Bacău – Pașcani, cu o lungime de aproximativ 300 de kilometri, deci încă 1,8 – 2 miliarde de euro. Construirea autostrăzii situate pe Coridorul IX de transport pan-european este o restanță față de UE și ar putea fi finanțat parțial din fonduri de coeziune.

Moștenire lăsată celor ce vor urma

La capitolul proiectelor de autostrăzi ce vor fi începute, programul de guvernare menționează „demararea lucrărilor la Autostrada vest – est Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni” și „demararea proiectului Autostrăzii de Sud, București – Alexandria – Craiova –Drobeta Turnu Severin – Timișoara”.

Programul mai propune ca, „în strânsă concordanţă cu strategia construcţiei de autostrăzi”, să fie realizate coridoare de legătură cu acestea, prin intermediul drumurilor europene şi drumurilor expres. Acestea „vor reprezenta o alternativă, pe distanţe medii, la utilizarea autostrăzilor, pentru cei care nu doresc sau nu pot plăti taxele de autostradă”. „Drumurile vor avea o geometrie care să permită transformarea lor ulterioară în autostrăzi”, de unde deducem că va fi vorba despre noi șosele. După 1990, CNADNR nu a construit nici o șosea nouă de la zero, cu excepția sectoarelor de autostrăzi.

Alte obiective

-Realizarea a 5 centre modale centrale și a 6 centre secundare cu banii UE.

-Majorarea capacității Port Constanța cu 50%.

-Dezvoltarea porturilor dunărene ca centre intermodale.

-Atragerea transporturilor grele, periculoase, agabaritice spre calea ferată.

Nu în ultimul rând, prin program se propune construcţia a nu mai puțin de 50 de variante de ocolire a localităților. Ca noutate, Transporturile propun introducerea pe scară largă a tehnologiilor de „reciclare in situ” a drumurilor, prin frezarea straturilor distruse, amestecarea la cald a mixturii frezate cu adaosuri într-un uscător-malaxor, urmată de așternerea acestora pe drumul în cauză. „Prin Programul Naţional de Reciclare in situ a Drumurilor (PNRD), guvernul va urmări aducerea până în anul 2016 în stare bună sau foarte bună a 75% din reţeaua de drumuri naţionale și a 55% din reţeaua de drumuri judeţene. Ministerul Transporturilor va prelua în administrare, pe perioada modernizării sau reabilitării, drumurile județene”, se angajează Guvernul prin program.

Promisiune: finanțare multianuală și continuă

Asigurarea finanțărilor necesare proiectelor de infrastructură cu intermitențe, disponibilizarea de la buget a unor sume infime, de-a dreptul simbolice, deseori pentru continuarea proiectelor, a fost până în prezent o constantă a bugetelor dedicate drumurilor naționale. Situația se va schimba, se spune în program.

„Pe lângă implicarea pe scară largă a capitalului privat în construcţia de autostrăzi, pentru proiectele deja în  execuţie sau în curs, finanţarea de la bugetul de stat va fi asigurată prioritar şi constant. Asigurarea finanţării va fi garantată prin lege, aceasta urmând să prevadă alocarea financiară multianuală pentru investiţiile în infrastructură”, promit autorii programului.

Cât privește taxarea autostrăzilor, aceasta se va realiza „în sistem electronic (mai ieftin de implementat și de operat și mai practic pentru utilizatori)”. Programul mai prevede separarea activităților de management de proiect de cele de întreținere și administrare a drumurilor. Un prim pas a fost făcut în decembrie, printr-un act legislativ ce prevede înființarea, pe scheletul CNADNR, a două companii: una de autostrăzi, alta de drumuri naționale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two × four =