Poliţia de frontieră comună a UE, aprobată de Parlamentul European

Eurodeputaţii au aprobat, miercuri, înfiinţarea unui nou organism european care să protejeze frontierele externe ale UE şi care să poată trimite rapid până la 1.500 de poliţişti de frontieră din diferite state membre într-o ţară care se confruntă cu un flux foarte mare de imigranţi, potrivit Gândul.info. foto

Înfiinţarea noului organism european a fost aprobată miercuri în plen la Strasbourg de către Parlamentul European cu 483 de voturi pentru, 181 împotrivă şi 48 de abţineri.

Organismul se va numi Agenţia Europeană pentru paza de frontieră şi de coastă (EBCG) şi va putea disloca echipe rapide de intervenţie, la cererea unui stat UE sau la solicitarea Consiliului European.

Această „poliţie de frontieră comună” va putea fi activată la cererea unui stat membru, caz în care un plan operaţional va fi pus la punct în maximum 5 zile, iar EBCG va oferi personalul şi echipamentul necesar pentru aplicarea acestuia, informează Parlamentul European.

Dacă un stat membru nu ia măsurile propuse de EBCG sau dacă presiunea migranţilor afectează funcţionarea zonei Schengen, Comisia Europeană poate veni în faţa Consiliului European cu o propunere de acţiune, iar Consiliul decide dacă este nevoie de trimiterea de trupe la graniţa respectivă. Planul respectiv trebuie însă agreat şi de statul respectiv.

În cazul în care un stat membru se opune unei decizii a Consiliului de a disloca aceste trupe la graniţa sa, celelalte state UE pot introduce temporar controalele la propriile frontiere.

Noua legislaţie europeană trebuie aprobată de Consiliul European şi va intra în vigoare la toamnă.

În decembrie 2015, în plină criză a refugiaţilor, Comisia Europeană propunea înfiinţarea unei forţe de poliţie de frontieră comune a UE, care să aibă în jur de 1.500 de membri şi care să poată fi mobilizată rapid la frontierele externe ale UE, în cazul unei crize, aşa cum este cea a imigranţilor şi refugiaţilor. Decizia mobilizării acestor trupe la frontiera externă a UE, deci implicit la frontierele aflate în această poziţie – precum Grecia, Italia, dar şi România, Bulgaria sau Polonia – ar urma să se facă printr-o decizie centralizată la nivel european.

Statele naţionale ar putea să răstoarne o astfel de decizie de mobilizare a acestor trupe, printr-o majoritate care să se opună prin vot.

Propunerea Comisiei Europene trebuia să fie avizată de Parlamentul European, lucru care s-a întâmplat astăzi, şi urmează să fie votată în Consiliul European, de către liderii fiecărui stat membru al UE.

Proiectul a avut susţinerea Franţei şi Germaniei, cele mai puternice voci la nivel de decizie europeană, dar şi a Italiei, afectată de valurile de migranţi, însă trezeşte suspiciuni în cazul Poloniei sau Greciei – ţară care a refuzat mult timp să solicite ajutor european pentru a gestiona fluxul de imigranţi cu care se confrunta.

Până în prezent, România, ţară cu frontieră externă a UE, nu a exprimat un punct de vedere contrar. „România susţine implementarea tuturor măsurilor necesare pentru securizarea frontierelor externe ale Uniunii Europene şi pentru garantarea securităţii interne, menţinându-se, totodată, principiul libertăţii de circulaţie în interiorul Uniunii”, arăta un comunicat de presă al Guvernului.

Astfel, prin acest proiect, în cazul unei crize la o frontieră externă a UE, aşa cum se întâmplă cu fluxul masiv de refugiaţi şi imigranţi dinspre Orientul Mijlociu, la graniţa Greciei, UE ar putea interveni rapid pentru a ţine sub control situaţia, chiar dacă ţara respectivă unde se află frontiera externă a UE s-ar opune sau nu ar considera necesară asistenţa.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × three =