Pe 16 martie 2013 expiră termenul de transpunere a Directivei 2011/7/UE, care combate întârzirea în efectuarea plăților

Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere (IRU) a invitat asociațiile membre să ia notă de Directiva 2011/7/ UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăților în tranzacțiile comerciale și să o promoveze în rândul autorităților naționale din țările în care activează pentru a asigura efectul deplin al acestei norme în legislația națională. foto

Apelul IRU a fost făcut în contextul expirării termenului de transpunere a Directivei 2011/7/UE la 16 martie 2013. IRU susține că această directivă este necesară pentru sectorul comercial de transport rutier, deoarece oferă claritate și transparență în termenele și obligațiile de plată. 

În nota informativă a Directivei 2011/7/UE, adoptată la 16 februarie 2011, se argumentează că reglementarea majorităţii tranzacţiilor comerciale în cadrul Uniunii Europene se efectuează pe baza unui termen mai mult sau mai puţin lung, furnizorul sau prestatorul acordând clientului un termen pentru achitarea facturii. Dar, se întâmplă adesea ca facturile să rămână neplătite mult timp după scadenţa prevăzută, ceea ce are efecte negative asupra lichidităţilor şi asupra gestiunii financiare a întreprinderilor. Pentru a limita aceste inconveniente, prezenta directivă stabileşte un cadru privind termenele de plată în tranzacţiile comerciale.

Norma vizează combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale pentru a contribui la buna funcţionare a pieţei interne şi a consolida competitivitatea întreprinderilor, mai precis, a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM).

Tranzacţii între întreprinderi

În caz de întârziere în efectuarea plăţilor, creditorul este îndreptăţit să perceapă dobândă cu condiţia să-şi fi îndeplinit obligaţiile contractuale şi legale şi să nu fi primit suma datorată la data convenită. El percepe această dobândă după data scadenţei sau la expirarea termenului de plată stabilit în contract.

În ceea ce priveşte tranzacţiile comerciale între operatori economici, directiva stipulează, respectând totodată libertatea lor contractuală, că aceştia trebuie să îşi plătească facturile în 60 de zile, în afara cazului în care s-a convenit în mod expres să se procedeze în alt fel şi dacă celelalte modalităţi nu sunt vădit inechitabile pentru creditor.

Dacă în contract nu este precizat niciun termen de plată, creditorul este îndreptăţit, de asemenea, să perceapă dobândă dacă la 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii sau a cererii de plată echivalentă, creditorul încă nu a primit suma datorată.

Creditorul poate chiar să obţină de la debitor o compensaţie pentru costurile de recuperare.

Tranzacţii între întreprinderi şi autorităţile publice

În caz de întârziere a plăţii, şi când debitorul este o autoritate publică, creditorul este îndreptăţit să perceapă dobândă cu condiţia să-şi fi îndeplinit obligaţiile contractuale şi legale şi să nu fi primit suma datorată la data convenită.

Când debitorul este o putere publică, data de primire a facturii nu trebuie să facă subiectul unui acord contractual. Termenul de plată a unei facturi nu trebuie să depăşească:
• 30 de zile de la data primirii facturii;
• 30 de zile de la data recepţiei mărfurilor sau a prestării serviciilor atunci când data primirii facturii nu este certă.

Statele membre au posibilitatea de a prelungi termenele până la un maximum de 60 de zile, în anumite condiţii.
Rata dobânzii legale pentru întârzierea în efectuarea plăţilor va fi crescută cu cel puţin 8 puncte procentuale peste rata de referinţă aplicată de Banca Centrală Europeană. Autorităţile publice nu vor putea stabili o rată mai mică a dobânzii pentru întârzierile în efectuarea plăţilor.

Practici şi clauze contractuale inechitabile

O clauză contractuală nu este aplicabilă dacă generează o daună sau este inechitabilă pentru creditor, de exemplu, dacă exclude achitarea dobânzii pentru întârzierea în efectuarea plăţilor sau compensarea cheltuielilor de recuperare.

Pentru evitarea acestor practici abuzive, statele membre trebuie să garanteze transparenţa privind drepturile şi obligaţiile ce decurg din prezenta directivă şi au obligaţia de a publica rata dobânzii legale aplicabile pentru întârzierea în efectuarea plăţilor.

De asemenea, statele membre au posibilitatea de a încuraja elaborarea unor coduri privind plata, în care să se stabilească termene pentru efectuarea plăţilor.

Proceduri de recuperare

Creditorul poate înainta o acţiune sau adresa o solicitare unei instanţe, cu condiţia ca datoria să nu fie contestată.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × five =