Problema Schengen, subiectul – surpriza de pe agenda Consiliului European

Extinderea Schengen a fost trecuta pe agenda summit-ului sefilor de stat si guvern din UE din 1-2 martie, dupa cum arata scrisoarea presedintelui Consiliului European data publicitatii miercuri la Bruxelles.

Subiectul, care inseamna de fapt opozitia unica a Olandei fata de intrarea Romaniei si Bulgariei in Schengen, a fost introdus surprinzator pe agenda unui Consiliu care avea ca scop principal semnarea Tratatului fiscal.

2,4 milioane de oameni au cerut PE să nu adopte ACTA

Petiţia, trimisă ieri, va fi discutată în cadrul Comisiei Parlamentare
Aceasta ar putea cere Comisiei Europene lansarea unei investigaţii preliminare sau ar putea pregăti un raport în plen.

Parlamentul a primit ieri o petiţie împotriva ACTA cu peste 2,4 milioane de semnături, cei care au ales să facă acest demers temându-se că Acordul comercial de combatere a contrafacerii ar putea fi o ameninţare la adresa internetului liber şi deschis.

ARTRI protestează împotriva blocajelor de la punctele de trecere a frontierei – comunicat de presă

COMUNICAT DE PRESĂ
Asociaţia Română pentru Transporturi Rutiere Internaţionale – ARTRI, la sesizarea membrilor şi a asociaţiilor corespondente din alte state, a luat act cu îngrijorare de blocajele intervenite în traficul de mărfuri la punctele de trecere a frontierelor intracomunitare gestionate de autorităţile române (Giurgiu, Vârşand, Nădlac ş.a.).

Astfel, în ultimele zile s-au creat cozi care se întind pe mai mulţi kilometri, iar timpii de aşteptare au crescut la zeci de ore, ca urmare a măsurilor cu caracter arbitrar dispuse de Poliţia de frontieră, privind scanarea tuturor documentelor de transport pentru vehiculele de transport de mărfuri.

Lăsând la o parte capacitatea administrativă complet limitată a autorităţilor române în ceea ce priveşte aplicarea acestei formalităţi, solicităm public organelor abilitate temeiul legal care stă la baza acestei măsuri (aplicabile la tranzitul intracomunitar al mărfurilor).

Este evident că această măsura excede legislaţiei europene aplicabile liberei circulaţii a mărfurilor, chiar şi sub pretextul combaterii fenomenelor de evaziune fiscală.

Este exact diferenţa de la uz la abuz în aplicarea legii, care face imposibilă desfăşurarea activităţii economice normale a transportatorilor şi care se completează în mod nefericit cu nepăsarea autorităţilor, dovedită din plin în ultimii ani, în ceea ce priveşte îmbunatăţirea infrastructurii de transport sau protejarea agenţilor economici faţă de aplicarea monopolistă a preţurilor la carburanţi.

Sate vechi şi biserici de lemn din Maramureş

Acest articol este preluat după o revistă interbelică de turism, dedicată frumuse­ţilor României. Publicaţia a apărut în anul 1936, sub egida Touring-Clubului României (T.-C.R.), „asociaţie de turism şi pentru protecţia naturei“, şi se numeşte “Calendar Săptămânal”. Prim-redactor (adică un fel de redactor-şef de astăzi) era Mihai Haret, geograf, preşedintele Asociaţiei T.-C.R.. Revista a fost publicată prin grija Editurii „Cartea Românească“ din Bucureşti, capitala Regatului României. Am păstrat grafia interbelică, dominată de farmecul aparte ale modului, desuet astăzi, în care erau tratate urcuşurile şi coborâşurile limbii române. Dintre toate ţinu­turile ţărei, Ma­ramureşul e fără îndoială acela, care, în afară de farmecul Naturei, atrage mai mult atenţia vizitatorului prin păstrarea străvechilor obice­iuri ale urmaşilor lui Bogdan şi Dragoş.

Comisia mixtă România-Ucraina în domeniul transportului rutier internaţional

In perioada 14 – 15 februarie 2012 s-a desfăşurat la Bucureşti şedinţa comisiei mixte dintre România şi Ucraina în domeniul transportului rutier internaţional de marfă şi pasageri.Concluziile şedinţei evidenţiază o creştere a volumului schimburilor comerciale bilaterale cu 56.1 % faţă de anul 2010, cu un mic sold pozitiv al balanţei comerciale în favoarea părţii române. De asemenea, se remarcă o creştere şi a volumului de trafic atât în ceea ce priveşte cel derulat de transportatorii ucraineni pe teritoriul României (creştere de 21%), cât şi a traficului efectuat de transportatorii români pe teritoriul Ucrainei (triplu faţă de 2007). În acest sens, pornind de la necesitatea măririi contingentului de autorizaţii, mărire datorate creşterii traficului dar şi apropierii campionatului european de fotbal Euro 2012, partea ucraineană a cerut o dublare a contingentului de autorizaţii, cerere respinsă de partea română pe fondul plângerilor adresate de transportatorii români privitoare la abuzurile făcute de autorităţile ucrainene (s-a exemplificat cu un transportator român care a primit 32 de amenzi în aceeaşi zi!). Partea română a evidenţiat faptul că în perioada 2008 – 2011 a răspuns pozitiv tuturor solicitărilor adresate de partea ucraineană, dar conduita abuzivă practicată de autorităţile ucrainene, în special în zona Mucacevo(amenzi fictive, procese verbale neprezentate conducătorilor auto etc.) obligă partea română la acţiuni în sensul clarificării acestor aspecte.

De comun acord, părţile au convenit pentru o nouă întâlnire în a doua parte a anului în care să fie prezentate concluziile şi măsurile luate în sensul celor prezentate. Pe baza argumentelor menţionate, s-a convenit ca pentru anul 2012, contigentul de autorizaţii să fie de 14.600, dintre care:

Autorizaţii universale (direct şi tranzit) fără plată – 12 400 partea română şi 12 000 partea ucraineană

Autorizaţii universale şi înspre-dinspre terţă ţară fără plată – 1600 partea română si 1600 partea ucraineană

Autorizaţii pentru serviciile neregulate de pasageri fără plată – 600 pentru partea română şi 1000 pentru Ucraina.

Sute de tiruri aşteaptă în vama Giurgiu

Controlul amănunţit efectuat de poliţia de frontieră a făcut ca în această dimineaţă coloana de tiruri din vama Giurgiu să depăşească 20 de kilometri. Cu toate că autorităţile susţin că fac toate eforturile pentru a normaliza situaţia, în realitate lucrurile stau tocmai invers. Atât poliţiştii români cât şi autorităţile bulgare desfăşoară controale amănunţite, atât a mărfii cât şi a documentelor de transport, fiecare maşină aşteptând în medie circa 15 – 20 de minute. Surse din cadrul politiei de frontieră susţin că nu se sta mai mult de 5 minute la o maşină dar în realitate timpii depăsesc cu mult acest barem, cauzand întarzieri importante şi pierderi materiale substanţiale firmelor de transport şi aşa afectate de înzăpezirile din ultimele două săptămâni.

Bilanţul Ministerului de Interne: 75 de localităţi izolate, 93 de drumuri judeţene blocate. 4.000 de lucrători ai MAI ajută la deszăpezire în 22 de judeţe

Peste 4.000 de lucratori ai Ministerului Administratiei si Internelor continua deszapezirea in 22 de judete afectate de viscol, informeaza MAI intr-un comunicat remis vineri dimineata si citat de Agerpres. Potrivit situatiei inregistrate vineri dimineata, 93 de drumuri judetene erau blocate, iar pe sapte circulatia se desfasura cu dificultate.

„In ceea ce priveste situatia localitatilor izolate, numarul acestora era de 75, comparativ cu 142 ieri (n.r. joi), la aceeasi ora”, se mai arata in comunicat.

Probleme in alimentarea cu energie electrica se mai inregistrau in 5 localitati din judetul Buzau (fata de 10, in ziua precedenta), pentru remedierea acestor defectiuni actionand 70 de echipe specializate ale S.C. Electrica, informeaza MAI.

Ministrul Transporturilor Alexandru Nazare verifică licitaţiile de întreţinere a drumurilor şi autostrăzilor

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Alexandru Nazare, a dispus joi Corpului de Control al ministerului să verifice modul în care s-au desfăşurat, în anul 2008, licitaţiile pentru acordurile cadru privind activitatea de întreţinere multianuală a drumurilor naţionale şi autostrăzilor. Conform unui comunicat al MTI, remis joi Agerpres, dispoziţia ministrului Alexandru Nazare se întemeiază şi pe solicitarea făcută în acest sens de directorul general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Daniela Drăghia. Pe 13 februarie, conducerea CNADNR a cerut Curţii de Conturi a României verificarea derulării tururor contractelor subsecvente de întreţinere vară-iarnă încheiate de către Companie. „Vă rugăm să binevoiţi a analiza şi a dispune asupra posibilităţii introducerii în programul de activitate a unor misiuni de control a căror arie de verificare să cuprindă acordurile cadru şi contractele subsecvente încheiate în baza acestora, pentru perioadele de derulare care nu au făcut obiectul unei acţiuni de control până în prezent” , se arată în adresa transmisă de CNADNR către conducerea Curţii de Conturi… tot pe Pagina Politica

Extras din programul de guvernare al primului-ministru – Ep. 1 – Infrastructura de transport

Spre deosebire de programele precedente, avem deosebita plăcere să observăm că noul program nu mai conţine promisiuni de genul „vom construi 860 de km de autostradă în primul an…..” – afirmaţie a domnului Berceanu, ci doar angajamente că vom încerca să finalizăm ce nu s-a facut în 10 ani, respectiv autostrada Cernavodă – Constanţa, Bucureşti – Ploieşti…..şi altele începute dacă socotim bine de trei sau patru guvernări anterioare şi cu siguranţă că nu vor fi finalizate prea devreme nici de aceasta. Deci, să aruncăm o privire asupra acestui program şi să ne rugăm ca măcar de această dată se va face ceva.

Infrastructura de transport se află în cel mai amplu proces de modernizare şi extindere prin utilizarea resurselor financiare externe disponibile (fonduri europene nerambursabile, credite BEI), dar şi prin investiţii de la bugetul de stat. In perioada 2009-2011 au fost puşi în operare 122 km de autostradă, alţi 434 km aflându-se în execuţie. In aceeaşi perioadă au fost reabilitaţi peste 1000 km de drumuri naţionale. In domeniul feroviar, au fost modernizate liniile de cale ferată Bucureşti – Constanţa şi Bucureşti – Braşov şi s-a redus durata călătoriei cu trenul.