Iaşul turistic al anului 1936

Acest articol este preluat după o revistă interbelică de turism, dedicată frumuseţilor României. Publicaţia a apărut în anul 1936, sub egida Touring-Clubului României (T.-C.R.), „asociaţie de turism şi pentru protecţia naturei“, şi se numeşte „Calendar Săptămânal“. Prim-redactor (adică un fel de redactor-şef de astăzi) era Mihai Haret, geograf, preşedintele Asociaţiei T.-C.R.. Revista a fost publicată prin grija Editurii „Cartea Românească“ din Bucureşti, capitala Regatului României. Am păstrat grafia interbelică, dominată de farmecul aparte al modului, desuet astăzi, în care erau tratate urcuşurile şi coborâşurile limbii române.

Strategia Dunării şi pragmatismul proiectului Nord Stream

În ziua în care Angela Merkel şi Dmitri Medvedev inaugurau la Lubin, în nord-estul Germaniei, Nord Stream, la Bucureşti începea reuniunea informală a miniştrilor de Externe din ţările implicate în Strategia Dunării (SUERD). Două proiecte fără legătură, ce reflectă abordări opuse.Nord Stream s-a făcut prin eforturi uriaşe ale Germaniei şi Rusiei. Gazele din gheţurile Siberiei vor ajunge spre vestul Europei, după un acord despre care oficialii polonezi spuneau că e al doilea pact Molotov-Ribbentrop. Germania nu s-a sinchisit de practicile monopoliste Gazprom, dar Bruxelles abordează lucrurile din altă perspectivă. Fără creşterea dependenţei energetice de Rusia. Comisia Europeană face controale la toate filialele Gazprom, pentru a combate practicile monopoliste. Inaugurarea a fost umbrită de anchetele lui Günther Oettinger, comisarul UE pentru energie. Tot un neamţ ca Gerhard Schroeder, dar acesta din urmă prezent la Lubin ca sfătuitor Gazprom. Comparativ cu proiectul de la Marea Baltică, Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) e un poem fără fundament economic. Nu putem nega importanţa strategică a acestui proiect faraonic, ce ar împinge influenţa UE spre Asia Centrală. Replică modernă la Drumul Mătăsii, cu mare impact în dezvoltarea regiunilor.

Ce șanse are calea ferată să mai fie salvată?

Uitată de toți miniștrii Transporturilor de până acum, calea ferată românească riscă să clacheze. Singura șansă a ei este, paradoxal, nu conducerea țării, care s-a arătat incapabilă cel puțin în ultimii ani să o scoată din marasm, ci instituțiile financiare internaționale care ne-au împrumutat, în principal FMI, și care acum cer României să restructureze într-un fel sau altul societățile de cale ferată.

Viorel Comăniţă, vicepreşedinte ANAF, şef al Vămii Române: „Estimăm creşterea semnificativă a veniturilor colectate“

Vicepreşedintele ANAF, Viorel Comăniţă, are 38 de ani şi a fost numit în fruntea Autorităţii Naţionale a Vămilor (ANV) când fostul şef al acestei instituţii, Radu Mărginean, a fost demis de premierul Emil Boc, în luna februarie a anului 2011. Este licenţiat în Drept, are cursuri postuniversitare de administraţie şi până în anul 2005, când a fost angajat ca director al direţiei juridice a ANV, a fost avocat în Baroul Sibiu.

Argat sau om liber? O dilemă identitară pentru românii din Basarabia

Cu ani în urmă, l-am întrebat pe profesorul Florin Constantiniu de ce se spune că românii ar fi un popor de individualişti, de oameni ce-şi urmează propriul destin fără să le pese de cei din jur. Nu e prea vinovată şi nedreaptă generalizarea? M-a privit atent peste ochelari, a tăcut o vreme, apoi a spus: individualismul românilor vine dintr-o istorie chinuită.

parcari traseu viena

De la Bucureşti la Viena cu marfa în siguranţă la purtător

Ponturi pentru un traseu de 1.000 de kilometri. Cel puțin 18 parcări sigure. Rovinieta pe Ungaria: 12 euro pe zi. Sistem Go-Box de taxare în Austria. Parcările plătite sunt de preferat. În parcările plătite sunt în siguranţă şi marfa, şi maşina, şi carburantul. În general, acestea sunt cele mai bune, însă există şi situaţii în care apar parcări gratuite sigure şi beneficiind de con fortul necesar. În continuare, vom da parcările sigure şi bune de pe alt traseu decât cel din traseul de tip GPS anterior.

UE, la marginea unui scenariu

Este greu de crezut că suntem în mijlocul unui scenariu pus în practică la milimetru de „băieţii deştepţi“ ai finanţei mondiale. Dar şi mai greu este a crede că suntem în afara oricărui scenariu. Convingerea mea, privind evoluţia recentă a situaţiei statelor europene, este că ne situăm la marginea unui scenariu. Ce presupune aceasta? Marginea este o lume a posibilităţilor, o lume a încercărilor, a reuşitelor sau a erorilor. Marginea poate fi totodată un loc al nerăbdării, al angoasei. Că este aşa, vedem şi din cuvintele comisarului european, Olli Rehn, care spunea cu puţină vreme în urmă că „intrăm într-o perioadă critică de 10 zile“. Un pic mai sincer, ministrul britanic de finanţe, George Osborne, anunţă pentru Marea Britanie „mulţi ani de austeritate“.

Ion Bumbaru – un lup singuratic rulând spre Iran

Cât de uşor e să fii transportator mare sau mic azi? Un întreprinzător mărunt are griji mai puţine, comparativ cu unul de anvergură? Poţi să mai renunţi, dacă ai pornit pe un astfel de drum? La ce-ţi mai folosesc regretele, dacă ai intrat într-un fel de inerţie sistemică? Asemenea întrebări îmi veneau în minte când îl ascultam pe Ion Bumbaru, un om care a plecat într-o afacere pe propriile picioare şi cu posibilităţi reduse. Acum, când lucrurile nu prea merg, îi pare rău pentru pasul făcut.
S-a născut la Fundu Răcăciuni, spre Gâşteni, în Bacău. Măicuţa lui are 90 de ani şi e mândru de ea, că se întreţine singură acolo, pe malul Tr otuşului. În 1969 a term inat şcoala de şoferi. A făcut doi ani la Marină, ca şofer la Costineşti. A lucrat angajat civil la o unitate motorizată militară din Ghencea. Apoi la Tribunalul Militar. La Tribunalul Bucureşti, cu Dumitru Apostoiu, după care la Gospodăria de partid, la parcul de oaspeţi. Avea dosar bun pentru coloanele oficiale. I-a plăcut meseria de şofer. A vrut să intre în sistem şi mai bine că nu a intrat. A venit revoluţia şi cine ştie ce mai ieşea de-aici.

Se schimbă ceva în iarna 2011 – 2012?

Curăţarea drumurilor naţionale şi a puţinelor tronsoane de autostrăzi pe care le avem, pe timpul iernii, dă an de an bătăi de cap tuturor şoferilor din România. Încă din luna noiembrie, când apar primii fulgi, televiziunile de ştiri încep să difuzeze reportaje despre circulaţia îngreunată pe şoselele, în special la deal şi la munte. Se va schimba ceva în această iarnă?