Obiceiuri românești din Bucovina. Muzeul Oului din Vama

Încondeierea ouălor e una dintre tradițiile spirituale ale poporului român. Ne aducem aminte de aceasta în fiecare an, în Săptămâna Mare, când fiecare gospodină are grijă să înroșească sau să încondeieze ouă, pentru ca acestea să fie ciocnite și mâncate în ziua de Paște. Spargerea lor înseamnă de fapt învierea Domnului, motiv de bucurie pentru creștinii care ciocnesc ouăle pregătite și spun „Hristos a Înviat!”, răspunzând cu „Adevărat a Înviat!”.

În Bucovina, încondeierea ouălor s-a transformat din meșteșug în artă. Cea mai mare colecție de ouă încondeiate din țara noastră poate fi găsită în localitatea Vama din județul Suceava, la Muzeul Oului. Acesta e amplasat pe strada Gării 20, în casa de locuit a Letiției Orșivschi, artist internațional, profesor de artă textilă și decorativă. 

„Oul… maica formelor, a tuturor… formelor”, spunea Constantin Brâncuși. Celebrul mesaj poate fi citit la intrarea în încăperea ce găzduiește de câțiva ani peste douăzeci de vitrine cu ouă încondeiate. Aici veți vedea amenajate două camere: una cu ouă din Bucovina, alta cu o colecție de ouă din lume adunate de Letiția Orșivschi timp de peste 10 ani, participând la diverse saloane și expoziții internaționale de ouă încondeiate.

Ouă din Bucovina

Colecția cu ouă din Bucovina e cea mai dragă gazdei. Nu știe numărul acestora, pentru că lucrează mereu la completarea ei, dar știe sigur că unele sunt realizate de familia Orșivschi încă de acum 50 de ani. Există în Bucovina credinţa că, dacă oul sfinţit la Paşte nu se sparge peste an, până la Paştele următor, familia va fi ocrotită tot anul.
SONY DSC

Tradițional, la încondeierea ouălor în Bucovina e utilizată tehnica batik, la care se folosesc diferite culori. Toate motivele ce apar pe aceste ouă sunt geometrice și se mai regăsesc pe cămășile tradiționale, covoare şi prosoape.

Simboluri sunt foarte multe, dar predomină cele ale vieții – cărarea rătăcită (se zice că omul vrea să păstreze drumul drept de-a lungul vieții, dar se întâmplă să se mai rătăcească) și frunza de stejar (simbolul veșniciei), trifoiul (cel al norocului), apa (simbolul vieții).

Mai sunt reprzentate și motivele ce reprezintă meșteșugurile tradiționale – coarnele berbecului, cârja ciobanului, potcoava, fierul plugului, vârtelnița, grâul. Fiind oameni credincioși, românii utilizau pe larg și motivele religioase: crucile de diferite dimensiuni.

Gospodinele adevărate mereu au folosit culori naturale la încondeiere. Roșul și maroul pot fi obținute din coajă de ceapă, suc de sfeclă sau petal de trandafiri. Alte culori se pregătesc din frunze de nuc, arin sau șofran. Astăzi, pe lângă acestea se mai folosește ceara pigmentată natural și culorile textile.

O altă vitrină cu ouă din Bucovina e amenajată cu cele realizate cu tehnica de ceară în relief. E o tehnică aproape specifică doar Bucovinei. Coaja oului nu mai e netedă, pentru că se pun până la șase straturi de ceară, formându-se reliefuri.

La încondeierea ouălor de Paşte se foloseşte un instrument simplu, numit chişiţă. O stinghie de lemn cu vârf de metal în capăt, ce aplică un strat de ceară topită după un tipar.

Cele mai bune ouă pentru încondeiat sunt cele de rață, pentru că au coaja mai rezistentă. 

Când ouăle sunt scufundate în vopseluri, acel model va rămâne alb sau va păstra culoarea precedentei vopsele în care a fost scufundat. Ceara se topeşte apoi la foc. Înainte de a fi vopsite, ouăle se golesc de conţinut printr-un mic orificiu, pentru a putea rezista cât mai mult.

Letiția Orșivschi e foarte prietenoasă și le spune tuturor curioșilor un secret: cele mai bune ouă pentru încondeiat sunt cele de rață, au coaja mai rezistentă.

Cele de găină sunt mai puțin rezistente, iar despre cele de la fabrică nici nu poate fi vorba. Întrucât e un muzeu, găsiți diverse ouă încondeiate. Cele mai mici sunt de prepeliță, bibilică sau găinușă americană. Cele mai mari sunt de gâscă, struț, crocodil sau broască țestoasă.

Colecția internațională

În vitrinele colecției internaționale găsiți peste 3.000 de ouă de diferite mărimi, încondeiate cu ajutorul diverselor tehnici specifice fiecărei țări cu tradiție de decorare a ouălor. Cel mai vechi ou din această colecție e cel făcut de struțul australian emu și încondeiat acum o sută de ani de un aborigen.

SONY DSCSunt și ouă din țări în care nu există tradiția încondeierii ouălor. De exemplu, un ou din Japonia pictat cu muntele Fuji și sakura a fost special realizat pentru colecția Muzeului Oului din Vama.

Ouăle din SUA au fost pictate nu de americani, ci de diasporele de români și ucraineni. Călătoria prin lume începe cu Germania, țară unde există cel mai mare muzeu al oului.

Apoi găsim ou de barză pictat în Elveția, două ouă de porțelan Fabergé acoperite cu foiță de aur și un ou de lebădă, pictat în Franța.

Călătoria prin lume începe cu Germania, țară în care există cel mai mare muzeu al oului. Apoi găsim ou de barză pictat în Elveția, două ouă de porțelan Fabergé acoperite cu foiță de aur și ou de lebădă pictat în Franța.

Țările slave, ca Polonia, Bulgaria și Ucraina folosesc aceeași tehnică a batikului, dar au culori și motive diferite. În Ungaria predomină motivele florale. În Serbia și Slovenia păsările desenate.

Pe ouăle din Italia apar de cele mai multe ori măștile de Veneția. Cea mai elegantă tehnică vine din Cehia: tehnica perforării cojii oului. În Slovacia, paiele decupate sunt lipite pe ou. În Macedonia, Danemarca și Luxemburg sunt întâlnite tehnici textile.

Există ouă și de pe continentul asiatic. Pe cele încondeiate în Rusia rurală apar Matrioșca, cupolele bisericilor sub formă de ceapă, motive din taigaua siberiană, dar și multe icoane pe ouăle de lemn.

Turcia e prima țară necreștină ce încondeiază ouă. Se știe că oul e un simbol precreștin în culturile străvechi, care însemna fertilitatea, începutul lunii. Pe insula Bali, oul e pictat cu măști și este dăruit copiilor la naștere, pentru a-i apăra de duhurile rele.

Cel mai greu a fost de obținut oul de crocodil, pentru că întreaga comunitate le păzește cu atenție, nu doar mama puiului.

Mulți încondeiază, puțini cunosc semnificația

În incinta muzeului funcționează și un atelier de încondeiat, la care sunt așteptați toți doritorii. Letiția Orșivschi explică faptul că în ziua de azi femeile știu să încondeieze ouă, dar puține cunosc și adevărata semnificație a simbolurilor.

Deși zilnic are ore la școala de meserii din Câmpulung Moldovenesc, artista găsește timp pentru conducerea atelierului frecventat de copii, pentru că e păcat ca tradiția să dispară.

Articolul despre Muzeul Oului a fost scris în perioada desfășurării Caravanei jurnalistice, organizată pentru 20 de jurnaliști din România, Ucraina și Republica Moldova, în cadrul proiectului transfrontalier MIS ETC cod 786 „Depășirea frontierelor: promovarea turismului montan”, implementat de ONG-ul „Business Center” din Cernăuți, în parteneriat cu Fundația umanitară „Clopot” din Suceava și asociația ucraineană „Bukvița”, prin Programul Operațional Comun „România – Ucraina – Republica Moldova 2007 – 2013”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

eleven − two =