Transportatorii trec cu vede..." />

O săptămână fără transport rutier

Transportatorii trec cu vederea rolul vital pe care îl joacă în funcţionarea societăţii. Pentru beneficiari, tendinţa e şi mai accentuată. Mulţi beneficiari privesc transportul doar ca pe un serviciu plătit. Sunt specialişti ce au studiat impactul acestuia. Unele implicaţii sunt simplu de intuit. Ca specialist, nu-ţi permiţi un scenariu de criză decât pe baze temeinice. Acest articol e inspirat de o broşură distribuită de IRU peste tot în lume, care a beneficiat de studiile desfăşurate unei asociaţii suedeze de transportatori.

Scenarii de criză

Autorităţile din multe ţări fac regulat exerciţii de antrenare şi testare a reacţiei serviciilor de urgenţă în faţa unor ipotetice ameninţări. Cele mai cunoscute sunt exerciţiile antiatomice din timpul războiului rece. Să amintim și atacurile teroriste cu bombe, gaze toxice şi bacteriologice, incendii, cutremure ori căderi masive de zăpadă.

Printre multiplele ipoteze luate în calcul la simulări şi exerciţii, autorităţile au studiat şi impactul întreruperii transportului rutier. Dacă ar fi brusc întrerupt, aceasta ar provoca tulburări sociale mult mai mari. Pentru a trata problema în etape, să încercăm răspundem la întrebarea: ce s-ar întâmpla dacă fără nici un avertisment nici un camion n-ar mai transporta marfă o săptămână?

Premisele scenariului

Suedia e pionier în câteva domenii cu legătură directă sau indirectă cu transportul, în special în siguranţa rutieră. Preocuparea lor e mai veche decât centura de siguranţă promovată de Volvo, ce a marcat o etapă după care suedezii au încercat să rămână în frunte. Asociaţia de transport suedeză Sveriges Akeriforetag a realizat un studiu în patru regiuni ale ţării, pentru a vedea cum ar arăta o săptămână fără transport rutier de marfă. În Suedia se transportă anual 406 milioane de tone de marfă, dintre care 353 de milioane de tone (86%) cu camioanele. Mare parte din mărfuri (91%) e transportată pe distanţe sub 50 de kilometri.

Scenariile ce implică blocaje majore nu se fac doar enunţând ipoteze, aşa că autorii studiului au luat legătura cu spitale, şcoli, grădiniţe, lanţuri de magazine, autorităţi şi facilităţi locale, mai pe scurt cu toţi cei afectaţi esenţial. Toate activităţile economice de distribuire de produse au fost organizate în timp pentru o cât mai mare eficienţă. În consecinţă, se lucrează cu stocuri tot mai mici, iar activitatea de logistică şi transport s-a adaptat noilor cerinţe.

Scenariul prezentat are în vedere oprirea transportului cu camioanele mari, de peste 3,5 tone, aşa că o parte din transferul de mărfuri se mai poate face. Fiind ipotetic, având rolul de a arăta importanţa transportului în societate, a fost luată în considerare o oprire fără vreo avertizare, cei afectaţi neavând posibilitatea de a alege preventiv soluţii alternative. O altă ipoteză a studiului e că, nefiind făcut un anunţ prealabil şi nefiind luate măsuri administrative, oamenii vor continua să se aprovizioneze normal.

Luni – Prima zi fără transport rutier

Laptele şi pâinea proaspete se termină.

Spitalele rămân fără lenjerie curată.

Îndepărtarea gunoiului devine o problemă de sănătate publică.

Farmaciile se confruntă cu lipsuri în stocurile de medicamente.

Ziarele nu sunt livrate către mulţi oameni.

Scrisorile şi pachetele nu pot fi trimise.

Stocurile curente ale firmelor încep să fie epuizate.

Producţia industrială încetineşte.

Se opreşte lucrul la infrastructură.

Îngrijirea bătrânilor din centrele specializate e afectată, din cauza problemelor de livrare a alimentelor.

ALIMENTAŢIE Laptele e un produs ce se colectează zilnic şi este imediat afectat. Ceea ce s-a adunat sâmbătă şi duminică la ferme ar trebui să fie aruncat. Mare parte din distribuitorii de pâine se aprovizionează de la mari centre de producţie, iar aceasta va mai fi disponibilă doar la cei ce produc în mici brutării.

IGIENĂ Spitalele au externalizat mare parte dintre serviciile auxiliare şi, în lipsa unei mari spălătorii proprii, lenjeria curată zilnică nu mai e disponibilă. Totodată, deşeurile fiind adunate în cantităţi mai mari în spitale, imposibilitatea preluării lor le afectează imediat.

INFORMARE Doar locuitorii din apropierea tipografiilor mai pot citi ziarul iar trusturile care tipăresc centralizat nu mai pot distribui decât cu camionete.

ÎNCĂLZIRE Încălzirea centrală şi producţia de electricitate pe cărbune necesită zeci de camioane zilnic şi începe să aibă probleme.

Marţi – ziua a II-a fără transport rutier

Farmaciile sunt forţate să închidă.

Produsele proaspete dispar de pe rafturile magazinelor alimentare.

Unele staţii de combustibili rămân fără carburanţi.

Transportul public începe să aibă disfuncţionalităţi.

Restaurantele rămân fără provizii.

Restaurantele şi alte afaceri întâmpină probleme sanitare.

MEDICAMENTE Unele farmacii lucrează cu mai mulţi furnizori de medicamente şi aprovizionează zilnic de la câte unul. Unele medicamente nu vor mai fi disponibile.

MAGAZINE MARI Magazinele mari aprovizionează 10 – 15 camioane de marfă pe zi, iar primele afectate vor fi produsele proaspete, care dispar de pe raft.

CARBURANŢI Staţiile de carburanţi primesc una – două cisterne pe zi şi se simte lipsa carburanţilor. Lipsa pieselor pentru vehiculele de transport public produce disfuncţionalităţi.

RESTAURANTE Restaurantele trebuie să schimbe meniul şi să folosească tot ce mai au în congelator. Gunoiul de la restaurante şi alte entităţi mai mici ajunge în locuri improvizate pe stradă, iar grămezile cresc.

Miercuri – ziua a III-a fără transport rutier

Nămolurile rezultate din tratarea apelor uzate devin o problemă.

Laptele nu mai poate fi colectat de la fermele de producţie.

Produsele lactate au dispărut de rafturile magazinelor.

Lipsa carburanţilor de pe piaţă e realitate.

Disfuncţionalităţi grave în transportul public.

Clienţii hotelurilor nu mai pot conta pe cearceafuri curate.

Hrana din şcoli şi grădiniţe e acum ori rămăşiţe din depozite, ori hrană uscată ambalată.

Educatorii şi învăţătorii recomandă copiilor să-şi aducă hrană de acasă.

REZIDUURI Bazinele de depozitare a nămolurilor rezultate din tratarea apelor se umplu, iar depozitarea lor improvizată produce un miros greu. Unii ar fi nevoiţi să elimine apele cu tratamentul incomplet.

LAPTE STRICAT Oprirea preluării laptelui determină fermierii să arunce orice stocuri, pentru că nu le mai pot păstra în siguranţă. În fabricile de prelucrare, laptele existent poate fi folosit doar pentru brânză sau lapte praf. Ceea ce e în plus trebuie aruncat. Aruncarea laptelui în canalizare poate avea implicaţii sanitare negative. Produsele lactate speciale, ca iaurturile, laptele bătut, cremele din brânză dispar şi ele de pe rafturi.

CARBURANȚI LIPSĂ Cei ce au mutat o parte din transport pe camionete mici încep să nu se mai descurce, pentru că se termină benzina şi motorina. Transportul public cu autobuzele încă funcţionează, dar cu disfuncţionalităţi şi restrângeri de rute. Transportul aerian a terminat combustibilul din stocul aeroporturilor.

Joi – ziua a IV-a fără transport rutier

Lipsuri de alimente.

Toţi carburanţii au fost goliţi din staţii.

Serviciile publice de transport cu autobuzul se opresc.

Transportul aerian se opreşte.

Gunoiul umple străzile.

Ziarele nu mai sunt tipărite.

ALIMENTE LIPSĂ Alimentele se găsesc cu greutate. Toate produsele proaspete dispar, dar se mai găsesc conserve şi hrană uscată.

FĂRĂ MAȘINĂ În staţiile de carburanţi mai sunt resturi de benzină de 98. Mersul la serviciu cu maşina personală se diminuează, productivitatea scade. Se opresc autobuzele şi toate avioanele.

GUNOI Gunoiul de pe stradă devine o problemă sanitară gravă. Se opreşte tipărirea ziarelor. Doar marile spitale mai aduc lenjerie curată cu camionetele.

Vineri – ziua a V-a fără transport rutier

Apa potabilă se epuizează.

Hotelurile se închid.

Restaurantele se închid.

Hrana pentru şcolari şi copiii de grădiniţă nu mai e disponibilă.

Producţia industrială oprită.

FĂRĂ APĂ În lipsa substanţelor de tratare, serviciile de furnizare a apei nu mai pot asigura apă potabilă.

FĂRĂ MÂNCARE Furnizarea de alimente ajunge în fază critică, iar restaurantele şi hotelurile se închid din lipsă de provizii şi clienţi.

FĂRĂ INDUSTRIE Producţia industrială e oprită de lipsa spaţiului de depozitare a produselor curente şi de lipsa materiilor prime. Nu vă veţi putea nici măcar îneca amarul în alcool, pentru că mai sunt doar sticle goale.

Cei ce fac transport, ca şi beneficiarii serviciilor acestuia, trebuie să fie conştienţi că transportul nu e doar o afacere, ci joacă un rol esenţial în societate.

Sursa: Studiul asociaţiei Sveriges Akeriforetag & IRU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 1 =