Realitățile economice ale UE au av..." />

Noul Cod Vamal al UE

Multe întrebări, puține răspunsuri

Realitățile economice ale UE au avansat mai rapid decât mecanismele birocratice ale Bruxelles. Codul vamal al Uniunii, adoptat în anul 2008, ar fi trebuit să devină aplicabil cel târziu în luna iunie a anului 2013.

Absența normelor de implementare, caracterul anacronic al multor prevederi, adoptarea unor tratate europene ce schimbă raporturile de putere impun rescrierea vechiului Cod. Acesta urmează să fie votat în mai de Parlamentul European. Timpul e însă scurt. Criticile nu lipsesc.

Comisia Europeană se străduiește să obțină un acord al tuturor părților implicate: mediul de afaceri, politicienii de diferite naționalități, autoritățile vamale, pe tema unui așa-numit Cod Vamal al Uniunii (UCC – Union Customs Code), care să înlocuiască vechile prevederi ale Codului adoptat în aprilie 2008: Codul Vamal Modernizat (MCC – Modernised Customs Code).

Temeri
Trade Contact Group, mai 2012: „Pare mai degrabă nimic altceva decât un exercițiu birocratic, menit să atingă ținte politice, decât să livreze un mediu vamal modern, caracterizat de echilibru între securitate și rentabilitatea comerțului”

Potrivit art. 188 din MCC, prevederile acestuia ar trebui să intre în vigoare etapizat. Ultimul termen – 24 iunie 2013. Evoluțiile economice de pe continent, dar și adoptarea unor tratate europene, cum ar fi cel de la Lisabona, impun adoptarea unor modificări substanțiale, care să fie cuprinse în noul UCC.

Problema e că termenul existent la dispoziție pentru adoptare este scurt. În luna februarie a anului trecut, CE a realizat draftul unui nou Cod, însă controversele nu s-au încheiat. În mai 2013 e planificat votul în Parlamentul European pe tema MCC și cu doar două luni înainte semnele de întrebare nu au dispărut.

Disputele din jurul propunerilor

Una dintre prevederile intenționate de CE, dar acceptate cu greu de statele membre, privește locul unde sunt îndeplinite obligațiile vamale. Un concept central al sistemului vamal modern e plata taxelor vamale și TVA acolo unde e încheiată afacerea, indiferent de statul în care ajung bunurile livrate.

Directiva europeană 2206/112 stabilește însă că agenții economici importatori sunt subiect de plată a obligațiilor TVA în toate statele unde bunurile respective ajung.

Un chestionar administrat anul trecut a arătat că agenții economici ar prefera ca atât TVA, cât și taxele vamale să fie plătite odată. O altă dificultate e că majoritatea țările membre doresc să păstreze controlul asupra procedurilor, în pofida conceptului de plată unitară a TVA și taxelor vamale.

• 2 miliarde de tone de bunuri trec anual prin vămile UE
• 3.300 de miliarde de euro – valoarea mărfurilor ce trec prin vămi
• 16,6 miliarde de euro – obligațiile vamale colectate anual

Mediul de afaceri e preocupat și de conceptul stabilirii obligațiilor vamale în funcție de valoarea în prima țară de export. Propuneri cuprinse în draftul de aplicare a noului Cod Vamal stabilesc însă că tranzacția relevantă la calcularea taxelor vamale e ultima înaintea intrării bunurilor în UE.

Efectul ar fi o creștere a valorii obligațiilor de plată. Mai multe state membre se împotrivesc modificării. „Valoarea de bază pentru obligații vamale este cea de tranzacționare, reprezentată de prețul de plată sau plătit pentru bunurile destinate exportului pe teritoriul vamal al UE”, spune propunerea CE.

Un alt punct de dispută e cel din jurul unei posibile introduceri a redevențelor în valoarea pentru care se stabilesc taxe vamale. O analiză a companiei de consultanță Ernst & Young (EY) arată că, dacă în  prezent redevența se adaugă la valoarea de calcul a taxei doar dacă e strict legată de bunul livrat, propunerile sunt ca redevența să fie trecută în baza de calcul doar dacă vânzătorul pretinde plata redevenței.

LIPSĂ
Teodor Agud, specialist ARTRI: „Fiind orientat spre mijloacele electronice de îndeplinire a obligațiilor vamale, noul cod nu face din păcate precizări referitoare la regimul TIR”

În plus, redevența e inclusă în obligațiile vamale și dacă bunurile nu ar putea fi comercializate fără achitarea ei. Propunerea e periculoasă, deoarece comercializarea de bunuri fără permisiunea deținătorului de brevete şi drepturi de proprietate intelectuală e pedepsită de lege.

Subiectul nu e lămurit nici măcar la nivel internațional, în Organizația Mondială a Vămilor, afirmă EY. Potrivit propunerilor, statele membre și agenții economici din UE trebuie să implementeze sistemele informatice de uz vamal nu mai târziu de anul 2020. Dar sunt voci ce susțin că aplicabilitatea Codului Vamal se va amâna din iunie 2013 pentru 2014.

Obiecțiile mediului de afaceri

Prevederile draftului de implementare au stârnit critici și manifestări de susținere din partea mediului de afaceri. CLECAT, asociație ce reprezintă interesele a 19.000 de firme din logistică, case de expediții și comisionare vamală, susține că permisunile ce pot fi acordate statelor chiar și dincolo de 2020 la implementarea sistemelor electronice („Comisia poate adopta decizii care să permită unuia sau mai multor state membre să folosească instrumente de schimb sau de stocare a datelor, altele decât cele electronice”) nu e decât o garanție că vor exista state membre ce nu-și vor respecta obligațiile.

Termenul în care pot fi notificate obligațiile vamale aferente unor operațiuni plauzibile de cercetări judiciare trebuie limitat la cinci ani, de la 10 ani – propunerea CE, pentru micșorarea costurilor administrative. CLECAT e de acord cu termenul uzual pentru operațiunile legale, stabilit la trei ani.

„TCG (asociație de afaceri, ce include Camerele de Comerț SUA – UE, Asociația Liniilor Aeriene Europene, CLECAT, Asociația Furnizorilor pentru Industria Auto etc.) e preocupată de faptul că proiectul nu se adaptează noului climat economic.

„Pare mai degrabă nimic altceva decât un exercițiu birocratic, menit să atingă ținte politice, decât să livreze un mediu vamal modern, caracterizat de echilibru între securitatea și rentabilitatea comerțului. Nu va ameliora procesele, iar unii afirmă chiar că ar fi mai bine să se rămână la actualul status-quo”, afirma TGC anul trecut, imediat după lansarea propunerii de către CE.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two × three =