O salvare pentru transportatori?

Intrată în vigoare în aprilie 2013, legea 72/2013 dă drepturi suplimentare firmelor în privința termenelor de plată și dobânzilor penalizatoare, în relație cu debitorii. Prevederile sale sunt puțin cunoscute.

E noua prevedere o salvare a transporatorilor în relație cu debitorii? Legea transpune în legislația română Directiva UE 2011/7 a combaterii plăților întârziate în tranzacțiile comerciale. Prezentăm principalele prevederi ale legii.

Domeniu de aplicare. Se aplică „creanțelor certe, lichide și exigibile”, în contractele dintre profesioniști sau dintre ei și autoritățile contractante. Actul legislativ nu se aplică creanțelor înscrise în masa credală la insolvențe.

Coface: 23.665 de firme au intrat în insolvență în 2012, 10% mai multe decât în 2011 și 20% mai multe decât în 2010.

Dobânzile penalizatoare. Dacă termenul de plată nu e prevăzut în contract, dobânzile curg la 30 de zile de la emiterea facturii. Dacă data primirii ei e incertă, cele 30 de zile se calculează de la recepția mărfurilor sau prestarea serviciilor. Procedura recepției nu poate depăși 30 de zile. Sunt admise excepții dacă părțile agreează alt termen. Dobânda penalizatoare, dacă n-a fost stabilită altfel în contract, e egală cu dobânda de referință BNR din prima zi a semestrului curent, plus patru puncte procentuale: 9,25%.

Termenul de plată. Nu poate fi peste 60 de zile. Părțile pot conveni asupra altui termen, fără clauză impusă abuziv. Stipularea termenului de emitere a unei facturi e ilegală. La contractele cu statul, termenul de plată e 30 de zile, socotit de la primirea facturii, a mărfurilor, ori a realizării recepției. Dacă se prevede în documentația de achiziție, termenul poate fi 60 de zile. Legea mai dă dreptul creditorului să pretindă daune interese pentru recuperarea creanței și definește clauzele abuzive din contracte privind emiterea și plata facturilor, ca şi nivelul dobânzilor.

Opinia transportatorilor. Ajută Legea 73 la ceva?

Ioan Lixandru, acționar al mai multor firme din transporturi rutiere și logistică, crede că legea nu rezolvă două probleme, deci nu ajută prea mult. Prima problemă e recuperarea TVA de la stat: „Sectorul 1 al Capitalei, cu forța economică a unui întreg județ, e cu rambursarea TVA în martie 2012: 15 luni în urmă. Tu, ca firmă, dacă nu achiți obligațiile la stat, în câteva zile ești executat de Fisc”.

Noi prevederi privind penalitățile la buget
• De la 1 iulie 2013, nivelul penalităților de întârziere e 0,02% pe zi, la obligații scadente după această dată.
• Penalitatea de întârziere nu înlătură obligația de plată a dobânzilor ce rămân aplicabile în proporția de 0,04% la fiecare zi de întârziere.
• La obligațiile de plată cu scadența până la 1 iulie 2013 ce se sting după această dată, se aplică nivelul penalitatea de întârziere actuală: 5% din obligațiile fiscale principale, stinse dacă stingerea se face în următoarele 60 de zile și 15% după trecerea acestora.

O altă problemă e insolvența partenerilor de afaceri. Situația e cu atât mai gravă, cu cât odată dezvoltat transportul intracomunitar transportatorii lucrează la a doua – a treia mână în Europa și astfel legătura creditor – debitor nu mai există, iar banii nu mai pot fi recuperați.

Privitor la obligațiile stipulate de Legea 73, lui Lixandru i se pare în neregulă ca statul, legal, să intervină în relațiile dintre privați. Dacă vrea să facă ceva, statul trebuie să fie cu ochii pe insolvențele de formă, declanșate cu rea credință, declarate adeseori de persoane ce sunt și acționari la firma în insolvență. În acest caz, ar trebui atrasă răspunderea penală.

Ușurința cu care intră la noi o firmă în insolvență îl deranjează și pe George Niță, managing director la Holleman. Din cauza insolvențelor – creanțelor neîncasate de la partenerii protejați de procedura insolvenței, firma a pierdut zeci de mii de euro: „În Ungaria nu e aşa simplu (ca în România – n.n.). Directorul unei firme ce a adus-o în insolvență nu mai poate fi manager cinci ani. Dacă știi să te adaptezi, nu intri în insolvență”.

Niță spune că a auzit de Legea 73, dar din cauza crizei economice „ne e teamă să ne ducem (cu pretenții – n.n.) prea mult spre client”. E un cerc vicios. Pe de o parte, vrei să-ți păstrezi clienții. Pe de altă parte, concesiile făcute lor te pot duce la faliment.

ARTRI consideră că domeniul Transporturilor este deosebit de sensibil la orice probleme care ţin de fiscalitate şi buna funcţionare a economiei. „Unul din aspectele care ne-a preocupat tot timpul a fost încasarea normală a banilor pentru activitatea desfășurată de transportatori.”, ne spune Teodor Agud, consilier.

„Nu este normal ca aceștia să încaseze banii după termene ce depășesc chiar 90 de zile. Am privit cu respect și preocupare atitudinea altor administrații fiscale, de exemplu din Franța, care au stabilit prin lege termene maxime de plată.

Privesc cu preocupare orice evoluție specifică și consider că a stabili niște penalități nu va fi suficient. Faptul că se încearcă o creștere a disciplinei fiscale este benefic și se înscrie într-un efort mai amplu. Firmele, asociațiile și administratorii sunt mai consistent evaluați acum, înainte de eventuala înregistrare ca plătitor de TVA.

Există un formular de evaluare și un punctaj care poate să îi blocheze pe cei care au lucrat incorect sau au lucrat slab, dar de prea multe ori. Insolvența este unul din indicatorii care scade punctajul celor care trec prin ea.

Insolvența este o procedură care trebuie să dea o șansă la reorganizare, prin protecția legală față de creditori. Confruntați cu un procent de sub 10% firme care trec cu bine prin insolvență, nu este de mirare că majoritatea o privește ca pe o protecție rapidă a unora rău intenționați, în drumul spre faliment”.

Partea proastă a Legii 73 e deci că, în pofida intențiilor onorabile avute de realizatori – combaterea arieratelor în economie, ajută prea puțin. Recuperarea TVA de la stat ar fi fost un domeniu în care legea și-ar fi putut arăta utilitatea. În realitate, deși un agent economic ce are de recuperat TVA de la stat are asupra acestuia o creanță, Legea 73 nu se aplică.

Fiscul nu socotește TVA de recuperat drept o creanță certă cel puțin până la momentul verificărilor, ori acestea pot fi făcute cât mai repede sau amânate cât mai mult. Dacă Fiscul nu recunoaște întreaga valoare cerută de agentul economic, creanța TVA e exigibilă doar pentru partea recunoscută de inspectorii fiscali, a declarat Dan Schwartz, managing partner la firma de consultanță fiscală RSM Scot.

Lixandru şi Niţă speră ca orice modificare adusă de noile prevederi din viitorul Cod Fiscal să fie anunțată cu cel puțin șase luni înainte de aplicarea actului normativ elaborat de Ministerul Finanțelor.