Minunile României – Şoseaua pe două benzi costă cât autostrada cu patru

Începută în anul 2006, Centura Cluj-Est, de 23 de kilometri, concurează la titlul de cel mai scump drum naţional al României.

Dacă lungimea reţelei de drumuri naţionale şi autostrăzi creşte an de an insignifiant, nu acelaşi lucru se poate spune despre preţurile la lucrările de infrastructură. Portofoliul CNADNR cuprinde mai multe proiecte începute în urmă cu ani buni, al căror preţ a crescut exponenţial, dar care nu au fost terminate.

Firmele şi-au luat banii, miniştrii au tăiat panglicile, iar românii plătesc din buzunar preţurile umflate. Centura Cluj-Est, 23 de kilometri de drum naţional între Vâlcele şi Sânnicoară, în bună parte realizaţi cu o bandă pe sens, a cărei panglică a fost tăiată în toamnă de fostul premier Emil Boc, e un astfel de drum.

Neterminată de şase ani

Lucrările nu sunt încheiate definitiv nici acum, deşi au fost începute în anul 2006. Titulara contractului: firma maghiară Vegyepszer care, la rândul ei, şi-a ales proiectant compania românească DP Consult, deţinută de Mircea Pop, un fost director AND, precursoarea CNADNR.

În cei şase ani de la începerea lucrărilor, valoarea centurii s-a dublat. În orice lucrare de infrastructură proiectantul are un rol crucial. Fie că e vorba despre cel ce face studiul de fezabilitate, fie despre cel ce face proiectul final.

Proiectantul propune traseul de urmat, cu costuri minime pentru beneficiar (CNADNR) şi rezultate maxime pentru şoferi. Pentru a face proiectul final, proiectantul trebuie să cunoască terenul pe care se va face lucrarea. El execută foraje geologice şi hidrologice şi analizează solul. În funcţie de rezultate, propune soluţia tehnică.

În orice ţară, consecinţele unui proiect prost sunt suportate de constructor (deoarece şi-a ales proiectantul cu care lucrează) şi, desigur, de proiectant. Nu în România. Aici sunt suportate de stat.

Mai mult: proiectul prost înseamnă mai mulţi bani încasaţi de constructor, deoarece lucrările suplimentare necesare nu sunt atribuite prin licitaţie, ci prin negociere directă şi umflă costurile.

Bretele ocolitoare pentru gropi şi alunecări

La scurt timp după încheierea lucrărilor pe porţiuni ale Centurii Cluj-Est, au şi început să apară zone în care pereţii de sprijin sau chiar şoseaua cu totul a început să se surpe.

Anul trecut, tronsonul de 23,7 kilometri s-a deschis circulaţiei, cu un traseu alternativ de peste doi kilometri, unde se mai lucrează la consolidarea alunecărilor de teren.

Cei aproape 24 de kilometri de drum ocolitor nu au fost terminaţi de cinci ani din cauza modificării proiectului tehnic şi apariţiei alunecărilor de teren pe traseu. Presa a difuzat fotografii ale unor porţiuni de şosea cu crăpături în asfalt, cu parapeţi masivi de sprijin de zeci de tone, răsturnaţi spre şosea în urma alunecărilor de teren.

Proiectantul, mândru de opera sa

Mircea Pop (foto pag. 21), proiectantul lucrării în cauză, e însă mândru de opera sa. De vină ar fi constructorii, clasa politică, organizarea de şantier, adică oricine, numai el nu.

„Acolo e un teren nămolos, cu infiltrări de apă, s-au mai făcut şi defrişări. Forajele pentru studiile geotehnice s-au făcut conform standardelor, nu puteam fora din doi în doi metri, că ne costau forajele mai mult decât centura“, spune el.

Deoarece zona cu alunecări nu are doar câţiva metri, ci kilometri întregi, ar fi fost suficient ca forajele să fie făcute şi la 100 de metri. Un singur foraj, care ar fi indicat structura nepotrivită a solului sau prezenţa apei, ar fi fost suficient să dea de bănuit unui proiectant responsabil.

„Când deranjezi anumite structuri de pământuri, cum sunt aici, se întâmplă şi lucruri neprevăzute; chiar să faci totul perfect şi tot se întâmplă“, susține Pop. Imperfecţiunile în cauză costă statul zeci de milioane de euro în plus.

Potrivit proiectantului, de vină ar fi „cumulul de greşeli şi la constructori, şi la administratorii lucrării, şi în politică. Dacă nu-şi băga politicul coada, altele erau rezultatele“.

Pop a detaliat doar ceea ceconsideră a fi greşeala constructorului. „Dacă se lucra pe tronsoane, cum era în proiect, adică stabilizai o bucată, turnai asfalt, apoi stabilizai următoarea bucată şi tot aşa, nu se ajungea aici (să se scufunde tronsoane pe care se turnase asfaltul sau să se surpe versanţi insuficient stabilizaţi – n. n.). Dar ei au lucrat pe toată lungimea“, a explicat Pop.

„Din punctul nostru de vedere, proiectul e făcut bine. Da, strict ca proiect, ne mândrim că avem Centura Vâlcele – Apahida în portofoliul firmei“, a afirmat Pop. Lucrarea e prezentată de altfel drept o mare realizare şi pe site-ul de internet DP Consult.

Cât a ajuns să coste şoseaua?

Realizarea Centurii Cluj-Est a ajuns să coste peste șase milioane de euro/km. Cam cât spun standardele de cost ale ministerului că ar trebui să coste un kilometru de autostradă cu două benzi pe sens, cu tot cu poduri.

Planificată iniţial să fie realizată cu 371 de milioane de lei fără TVA, valoarea centurii a ajuns la 658 de milioane de lei, potrivit HG 733/2009, care a schimbat indicatorii tehnicoeconomici pentru acest proiect de investiţii. Modificarea a devenit necesară, deoarece era evident că lucrările depăşesc valorile aprobate iniţial.

Numai lucrările de consolidare a doi kilometri de şosea,scoase la licitaţie în martie 2010, au ajuns să coste 87 de milioane de lei, adică 20 de milioane de euro: 10 milioane de euro pe kilometru. De această performanţă nici măcar Bechtel nu a fost capabilă.

Câştigătorul contractului: tot Vegyepszer, ce selectase… proiectantul DP Consult! Odată aprobate noile valori, a început din nou sarabanda actelor adiţionale, tot pentru lucrările  suplimentare necesare.

Numai în ultimele luni au fost aprobate de stat constructorului două acte adiţionale de majorare a valorilor, ultimul în ianuarie 2012. Colac peste pupăză, Vegyepszer a intrat acum în insolvenţă și nu are cine să termine lucrările.

Centura, subiect politic româno maghiar

Alexandru Nazare e nemulţumit de evoluţia acestui proiect. Ministrul, care s-a întâlnit cu ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oskar Fuzes, i-a menţionat acestuia prejudiciile pe care firma ungară de construcţii Nemzetkozi Vegyepszer le produce prin sistarea lucrărilor la varianta de ocolire Cluj-Est.

Lucrările au fost sistate încă din noiembrie, odată ce insolvenţa firmei a fost declarată, iar subcontractorii nu au mai fost plătiţi, Nazare arătând că România pierde venituri la buget din cauza nefinalizării proiectului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two × 3 =