Comis..." />

Master Planul de Transport, acceptat de Comisia Europeană

Comisia Europeană și-a dat acordul asupra Master Planului General de Transport – documentul strategic ce definește și prioritizează investițiile în infrastructura României, pe următorii 15 ani, dar cu două variante de implementare a proiectelor, a anunțat Ministerul Transporturilor, potrivit HotNews.ro. foto 

Concret, în varianta finală, după discuțiile cu oficialii europeni, implementarea proiectelor vine legată de un aspect crucial și împarte, practic, Master Planul în două mari scenarii:

– Un scenariu pesimist, în care România va face mai puține proiecte, bazându-se doar pe banii europeni și cofinanțările naționale;

– Un scenariu optimist în care România să facă mult mai multe proiecte, accesând împrumuturi externe care să completeze fondurile existente.

Condiția-cheie pentru acest ultim scenariu este ca oficialii Comisiei Europene să aprobe, în cazul României, o așa numită clauză de reformă structurală, adică derogare de deficit de 0,5% PIB/an timp de patru ani, începând cu 2017. De precizat că cele două scenarii, cu sau fără clauza de reformă structurală, afectează, în principal, componenta rutieră, componenta pe care se pune cel mai mare accent în Master Plan, cel puțin pe următorii cinci ani, precizează HotNews.ro.

În varianta optimistă, în care Comisia Europeană ar activa clauza de reformă structurală pentru România, începând cu anul 2017, țara noastră ar putea accesa împrumuturi externe de circa opt miliarde de euro, care să completeze fondurile europene și bugetare la dispoziție pentru infrastructura rutieră, până în 2020.

Astfel, prin mixul de fonduri europene, bugetare și împrumuturi externe, România ar urma să deruleze, în următorii cinci ani, 18 proiecte de infrastructură rutieră prin Fondul de Coeziune (FC) și alte 29 de proiecte rutiere pe Fondul de Dezvoltare Regională (FEDR).

În acest scenariu optimist, în care României i-ar fi aprobată clauza de reformă structurală și derogarea de 0,5% din PIB deficit anual, planul prevede realizarea următoarelor proiecte:

– Autostrăzi: Sibiu – Pitești, Comarnic – Brașov, Sibiu – Brașov, Tg Neamț – Pașcani – Iași, Nadășelu – Suplacu de Barcău (Borș și Oradea), Pitești-Craiova și A0 (Inelul Bucureștiului) la nivel „half-profile”;

– Drumuri Expres: Centura de Sud a Capitalei (4 benzi), Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani, legătura A3 – Aeroportul Henri Coandă;

– Finalizarea tuturor autostrăzilor și drumurilor începute în prezent, dar întârziate și neterminate la termen;

– Cinci drumuri Eurotrans/TransRegio, sapte variante de ocolire si drumul expres Constanta – Tulcea – Braila, la pachet cu podul peste Dunăre.

În varianta pesimistă, scenariul în care clauza de reformă structurală nu va fi acceptată, România se va baza doar pe banii proprii și fondurile nerambursabile, aferente perioadei 2014-2020.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

7 − four =