De Prof. Neculai Macarovici Iaşi În ace..." />

Mănăstiri din Botoşani

De Prof. Neculai Macarovici

Iaşi

În acest număr al revistei noastre, preluăm încă un text semnat de Nicolae Macarovici în volumul şapte din anul 1940 al publicaţiei „Calendar de turism”. Directorul publicaţiei este Mihai Haret, un mare iubitor de locuri româneşti emblematice şi consumator de turism, urmaş al lui Spiru Haret. De data aceasta, subiectul este cel al mănăstirilor din Botoşani.

 

Tradiţia de a se întemeia locaşuri de rugăciune, departe de sgomotul şi sbuciumul lumei, a făcut ca şi în judeţul Botoşani să se zidească trei mănăstiri. Dat fiind că acestea sunt absolut necunoscute în afară de Moldova, socotim nimerit să vorbim despre ele în această preţioasă „Enciclopedie Turistică’, în care de pe acum se găsesc numeroase descrieri de caracter strict ştiinţific, asupra unor locuri şi regiuni din România, atât de puţin cunoscute, încât s’ar crede de unii că sunt din Africa, dacă nu chiar din Australia.

 

Mănăstirea Agafton, de călugăriţe, este cea mai veche din toate. Aşezată la capătul de S al satului cu acelaş nume, si sub poala unor frumoase păduri de stejar, a fost întemeiată la 1740 de către călugărul Agafton, prin osteneala căruia s’a construit din lemn, biserica veche – ,,din vale” – cu hramul Sf. Voevozi. Cele câteva icoane din catapiteazma ei reprezintă pictura bisericească, aşa cum se făcea la noi pe la începutul secolului al 19-lea. Această bisericuţă de dimensiuni mici este bine şi meticulos îngrijită.

 

În anul 1840—1844 s’a zidit cea de a doua biserică – „din deal” – cu hramul „Pogorîrea Sf. Duh”, cu bani adunaţi din milostenie şi cam odată cu terminarea ei, a fost transformată în mănăstire de călugăriţe. Schimbarea se zice că a fost făcută de o oarecare Olăreasa din familia Pisoschi, care călugărindu-se a adus în locul călugărilor, călugăriţe de pe la mănăstirile învecinate, iar ea a devenit stariţă.

 

Astăzi, cu toate că nu mai posedă nimic din pitorescul de altă dată, căci în 1889, s’a reparat şi zugrăvit din nou, Mănăstirea Agafton este bine cunoscută în Moldova, datorită atelierelor de ţesut covoare şi de tricotaje. Aceste ateliere funcţionează într’o clădire încăpătoare, dela intrarea în mănăstire. Covoarele, ţesăturile şi tricotajele lucrate aici, au fost expuse la toate expoziţiile ce s’au făcut în ţară, mai ales de pe la 1920 încoace. Mănăstirea Agafton este la 12 km departe de Botoşani, pe şoseaua către Vlădeşti – Burdujeni. Aerul sănătos şi poziţiunea frumoasă a acestei localităţi, atrag vara mulţi vizitatori.

 

Mănăstirea Vorona, de călugări, se află la 2 km depărtare de satul cu acelaş nume, la 20 km S de Botoşani şi în partea de E a comunei Poiana-Lungă, plasa Siret, jud. Botoşani. Se zice că această mănăstire a fost fondată pe la anul 1600 de nişte călugări Ruşi, ajutaţi de hatmanul Ilie Hora.

 

Vechea biserică, care era de lemn, a fost rezidită din piatră la 1835 de Arhimandritul Rafail, cu hramul Naşterea Maicii Domnului, şi imediat a căpătat o mare strălucire sub păstoria stareţului Victor Cristescu.

 

Pe la anul 1793, s’a început zidirea unei a două biserici, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, care s’a terminat la 1803. Mănăstirea a fost înzestrată de o serie de familii boereşti botoşăneni, cum au fost: Liteanu, Jora, Cananău, etc. Iar cel care a ajutat mai mult la întemeerea acestei biserici „vechi” a fost Panaite Balş.

 

Astăzi, mănăstirea mai păstrează din fostele ei averi, numai vre-o câteva hectare de păşune, pământ arabil şi pădure din imediata ei vecinătate. Are sub supraveghere Schitul Sihăstria Voronei, la vre-o 4 km depărtare, într’o poiană frumoasă din pădurile vecine.

 

Se poate ajunge la Mănăstirea Vorona, plecând şi dela gara Liteni, distanţă cam 15 km pe şosea către Botoşani.

 

Mănăstirea Cozancea este cel de al treilea aşezământ călugăresc din jud. Botoşani, situat pe valea Cozancea, din masivul păduros dela Sud West de satul Ionăşeni. Este un aşezământ sărac, întemeiat la anul 1732 de Vasile Baluş. Are hramul Sf-ta Maria, câţiva călugări şi e des vizitat de locuitorii a vre-o 20 sate din prejur. Se află la 4 km de Ionăşeni şi la circa 8 km. de gara Zlătunoaia, de pe linia ferată Iaşi – Dorohoi.

 

laşi 24/XI/939.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

one × four =