Judeţul Fălticeni de Prof. Nic. Macarovici me..." />
manastirea rasca falticeni

Mânăstirea Râşca

Judeţul Fălticeni

de Prof. Nic. Macarovici

membru al Touring – Clubului României – Iaşi

În această ediţie a revistei noastre, vă lăsăm iar în compania profesorului Nic. Macarovici, care de data aceasta scrie despre Mănăstirea Răşca de lângă Fălticeni. Textul original, care apare sub egida Editurii Cartea Românească în numărul al treilea din anul 1936 al publicaţiei „Calendar Săptămânal”, este foarte scurt, aşa că l-am completat cu informaţii actualizate, foarte utile din perspectivă istorică, pentru înţelegerea importanţei acestui lăcaş de cult creştin-ortodox tradiţional românesc.

Aşezată într’un loc tihnit, destul de larg, aproape de marginea unei mari păduri şi lângă satul cu acelaş nume, este puţin cercetată de curioşi. Pe vremuri a fost un cuib de harnică activitate bisericească şi culturală.

Clădită la 1542 de către Macarie, Episcop de Roman, vestit cărturar, apoi mărită pe la 1617 de Vornicul Costea Bacioc şi refăcută pe vremea Mitropolitului Veniamin Costache. Din vechea strălucire nu i-a rămas prea mare lucru. La exterior se mai păstrează pe peretele de la sud unele fresce şi chenarul intrărei făcute de Vornicul Bacioc.

Ansamblul Mănăstirii Râșca a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, cod de clasificare SV-II-a-A-05630astfel: Biserica Sfântu Nicolae, din anul 1542, cu transformări din anii 1611 – 1617, cod SV-II-m-A-05630.01; Turnul clopotniță, din secolul al XIX-lea, cod SV-II-m-A-05630.02; Chiliile, din secolul al XIX-lea, cod SV-II-m-A-05630.03; Zidul de incintă, din prima jumătate a secolului al XVII-lea, cod SV-II-m-A-05630.04. (Wikipedia)

Aici a fost surghiunit de către Mihalache Sturza, ş’a stat închis în turnul clopotniţei, strălucitul cărturar, diplomat, om politic şi orator Moldovan, Mihai Kogălniceanu. Astăzi, cu toate că la arhondaric se găsesc câteva odăi curate, iar pitorescul împrejurimelor nu lasă de dorit, orăşenii se abat rar prin partea locului.

După învingerea lui Ioan Vodă cel Cumplit la Roșcani, pe 11 iulie 1572, prin trădarea boierului Ieremia Golia, turcii și tătarii au invadat Moldova. La apropierea lor de Mănăstirea Râșca, călugării au coborât clopotele din turn și le-au aruncat în iazul din fața mănăstirii, ca nu cumva să le ia păgânii, pentru a face gloanțe din ele. Apoi au fugit prin păduri pentru a se adăposti. Mănăstirea a fost prădată de tătari, rămânând în ruină 40 ani. (Wikipedia)

Doar, din când în când, vin credincioşii din împrejurimi, sau cei ce merg să încerce efectele curative ale băilor cu instalaţiuni primitive din satul vecin, Slătioara. Râşca se găseşte la distanţa de 21 km de Fălticeni, mergând prin Bogdăneşti şi la 29 km de Tg. Neamţ trecând pe lângă Băile Oglinzi şi prin Boroaia – Bogdăneşti.

Mânăstirea Râşca are o poziţionare oarecum nefericită. N-a intrat pe lista UNESCO, poate şi fiind singura din bisericile pictate din perioada muşatină ce are pictură bizantină, nu „moldovenească”. După ce în mormântul lui Petru Rareş de la Probota nu s-a găsit nimic, mulţi sugerează că voievodul ar fi îngropat aici, într-un loc secret, la Râşca şi că ar fi recurs la aceasta pentru că a văzut ce a făcut Soliman Magnificul cu osemintele lui Ştefan cel Mare, când i-a furat şi sabia. Şi Kogălniceanu a trecut pe aici, însă ca deţinut, având idei mult prea moderne pentru epoca în care a trăit. (Drumurile lui Spetcu)

La peste 50 de ani de la construire, între 1611 – 1617, marele vornic al Țării de Jos Costea Băcioc, soția sa Candachia, precum și fiica lor Tudosca (prima soție a lui Vasile Lupu), au refăcut pe speze proprii complexul mănăstiresc, adăugând vechii biserici un pridvor masiv, ce a dublat dimensiunile clădirii.

Interiorul a fost împărțit prin două arcuri transversale, însoțite de un brâu răsucit, în travee, deasupra celei mai largi înălțându-se, prin mijlocirea unui rând de arcuri oblice, cea de-a doua turlă a bisericii. Cu prilejul acestor lucrări, a fost refăcută probabil și turla veche a naosului, schimbându-se radical înfățișarea biserici lui Petru Rareș. Băcioc a reparat și celelalte corpuri ale mănăstirii: chiliile, clopotnița și zidul înconjurător.

Pe peretele sudic al pridvorului, deasupra intrării în biserică, a fost pusă o pisanie cu caractere slavone cu următorul cuprins: „Cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh s-a început acest pridvor și cu stăruință s-a zidit în numele Sfântului Ierarh Nicolae, făcătorul de minuni, cu zidirea și cu ordinul dumnealui Costea Băcioc, mare vornic al Țării de Jos și cu principesa Candachia și s-a început a se zidi în zilele bine credinciosului domnitor Io Constantin Moghilă voievod la anul 1611 iunie 7 zile și cu voia lui Dumnezeu s-a săvârșit în zilele binecredinciosului domnitor Io Radu Mihnea voievod, la anul 7126 (1618) luna septembrie 30, pentru aceasta rog să vestiți toate„.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

2 × 3 =