Lovesc regii asfaltului în CNADNR din spatele firmelor de apartament?

Licitaţii de sute de milioane de euro pentru construirea a 50 de kilometri de autostradă între Lugoj şi Deva sunt blocate de contestaţiile depuse de o firmă care, din veniturile pe un an, nu ar putea construi nici măcar un kilometru de autostradă. Unde e misterul? foto

Trei licitaţii de construire a 75 de kilometri de autostradă – ultimii pentru care nu au fost încă selectaţi constructori între Nădlac şi Sibiu, sunt blocate de contestaţiile depuse de două firme de construcţii.

Theodor Berna (foto), unul dintre importanţii regi ai asfaltului din România, care până în prezent a prins mai degrabă lucrări de asfaltare a Capitalei, se judecă de un an cu CNADNR. El e nemulţumit că anul trecut CNADNR a desemnat câştigătoare, pentru construirea a 25 de kilometri de autostradă între Timişoara şi Lugoj, oferta asocierii italiene Tirrena Scavi – Cossi, deşi aceasta, susţine el, nu ar fi îndeplinit cerinţele de calificare la licitaţie.

6 la 10.000 – raportul între cifra de afaceri pe 2010 a firmei E.M. Prime Construct SRL, ce a contestat licitaţiile de construire a 50 de kilometri de autostradă între Lugoj şi Deva, şi cifra de afaceri cerută de CNADNR oricărei firme, pentru a putea participa la licitaţiile în cauză

Ca urmare, din primăvara anului trecut CNADNR şi Tehnologica Radion au început un război în faţa instanţelor, cu plângeri adresate de către ambele părţi, atât la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), cât şi la Curtea de Apel Bucureşti. Asfaltatorul a obţinut in acest război mai multe decizii favorabile lui.

Războiul a culminat la începutul primăverii, când firma lui Berna, reprezentată de o celebră casă de avocatură specializată în achiziţii publice, SCA Ceparu & Irimia, a depus o plângere la Curtea de Apel împotriva directorului general CNADNR, Daniela Drăghia, acuzând-o pe aceasta de refuzul executării unor decizii judecătoreşti.

Soluţia instanţei care, susţine Tehnologica Radion, nu a fost pusă în aplicare de CNADNR, obliga compania de stat să reevalueze ofertele primite. După ce dăduse într-o primă fază câştig de cauză asocierii italiene, CNADNR a decis ulterior însă că nici o ofertă nu e corespunzătoare şi, ca urmare, a hotărât reluarea licitaţiei. Reînceperea procedurii a fost din nou contestată de Tehnologica Radion la CNSC, consiliul hotârând suspendarea procedurii până la pronunţatarea unei soluţii.

75 de kilometri de autostradă între Nădlac şi Deva nu au constructori selectaţi, în urma contestaţiilor făcute de Tehnologica Radion şi E.M. Prime Construct SRL

Pe lângă faptul că CNADNR a scos la licitaţie un proiect ce făcea obiectul unei proceduri de achiziţie în curs (judecarea contestaţiei nefiind încheiată), Tehnologica Radion a mai contestat şi alte aspecte. Astfel, CNADNR a cerut ca participanţii la licitaţie să aibă obligaţiile la stat plătite pentru luna anterioară depunerii ofertelor, în timp ce termenul legal e 25 al lunii următoare.

CNADNR a cerut experienţă în construirea de drumuri naţionale sau autostrăzi noi, în timp ce Tehnologica Radion a obiectat că şi drumurile judeţene sunt incluse în categoria experienţă similară. Plângerea firmei către CNSC este semnată de Ceparu & Irimia.

Surpriză: o firmă minusculă are o plângere identică

Licitaţiile la alte două tronsoane de autostradă – loturile 2 şi 3 din tronsonul Lugoj – Deva, au fost şi ele blocate la o săptămână diferenţă, în urma unor plângeri înaintate CNSC. De data aceasta, contestatarul este firma E.M. Prime Construct SRL din Bucureşti, care, potrivit Ministerului Finanţelor, a avut în anul 2010 o cifră de afaceri de 889.000 de lei şi doar patru angajaţi.

Cifrele sunt de departe mai mici decât cele minime cerute de către CNADNR în vederea participării la licitaţie. Compania de stat a cerut o medie a cifrei de afaceri de 1,5 miliarde de lei şi lichidităţi bancare de 270 de milioane de lei. În aceste condiţii, cum E.M. Prime Construct nu avea nici cea mai mică şansă de a intra în licitaţie, se naşte întrebarea: ce interes a avut E.M. Prime Construct să blocheze procedura?

Pe lângă faptul că argumentele invocate de E.M. Prime Construct sunt absolut identice cu cele aduse de Tehnologica Radion, redactarea plângerii, fontul literelor, exprimările şi formulările folosite sunt identice, ceea ce sugerează că plângerea a fost realizată tot de firma Ceparu&Irimia, în pofida faptului că e semnată de Emil Rădulescu. Felul profesionist în care e făcută arată însă că a fost concepută de avocaţi specializaţi în achiziţii publice.

Întrebat ce motive avea să conteste o licitaţie la care nu ar fi avut nicio şansă să participe, Emil Rădulescu, administratorul E.M. Prime Construct SRL, a devenit nervos, refuzând orice dialog: ”Ce, nu am voie să contest? Ia mai lăsaţi-mă cu astea”, a spus el, după care a trântit telefonul.

Ne punem întrebarea: sunt legături între Tehnologica Radion şi E.M. Prime Construct?

Nu vrem să afirmăm că în spatele E.M. Prime Construct s-ar afla de fapt Tehnologica Radion. Dovezi clare, de nerespins nu există, însă sunt mai multe elemente ce dau de gândit. Pe lângă faptul că atât Tehnologica Radion, cât şi E.M. Prime Construct – ultima în trecut, au folosit serviciile aceloraşi avocaţi – Ceparu & Irimia, Emil Rădulescu şi Theodor Berna nu sunt străini unul de altul.

În anul 2010, ambii au participat la licitaţia de modernizare a străzilor din Bolintin Deal – Giurgiu, contestând licitaţia. Avocatul E.M Prime Construct a fost atunci nimeni altul decât avocatul de acum al firmei Tehnologica Radion: Ceparu & Irimia. Ca şi Tehnologica Radion, şi E.M. Prime Construct a fost o firmă activă la licitaţiile de reparare a şoselelor din Bucureşti.

Patronul unei importante firme de drumuri, cu o cifră de afaceri de zeci de milioane de euro, afirmă că practica ascunderii firmelor importante în spatele altor firme mici, în cazul unor contestaţii, există în România. Companiile importante reuşesc astfel blocarea licitaţiilor şi schimbarera cerinţelor de calificare la acestea, fără a trezi furia CNADNR împotriva lor. Sacrificate sunt firmele mici, care oricum nu ar avea şanse în licitaţii.

Patronul indicat de noi a preferat acum câţiva ani să conteste o licitaţie importantă prin intermediul unei mici firme de apartament, căreia i-a susţinut cheltuielile prilejuite de acţiunea judecătorească. ”Am dat tot ce trebuia”, răspunde el întrebat fiind cine a plătit micii firme avocaţii ce i-au elaborat acesteia contestaţia.

1 comment

  1. mihai viteazul

    Berna e casatorit cu sora lui radulescu

    nu cred ca exista nicio relatie intre contestatii

    pure intamplari

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

18 − 7 =