Luna martie a fost marcată de un impo..." />

Logistica română, încotro?

Luna martie a fost marcată de un important eveniment pentru logistica românească: seminarul de profil „Romania on track”, în organizarea European Gateways Platform și a Agenției guvernamentale olandeze pentru Afaceri Economice.

Evenimentul, aflat în 2013 la cea de-a șaptea sa ediție, a beneficiat și de colaborarea Ambasadei Olandei la București, a Camerei de Comerț România – Olanda, a Dutch Romania Network, precum și a Bliss România.

„În ultimii șase ani s-a discutat multe despre șansele României de a deveni o poartă pentru comerțul către est al Europei. Conferința de anul acesta se va focaliza pe ceea ce s-a realizat deja și pe ceea ce mai trebuie făcut”, au explicat organizatorii utilitatea evenimentului.

Subiectele abordate au cuprins rezultatele obținute în ultimii patru ani și obiective ce mai trebuiesc atinse (Mario Schoofs, președinte European Gateways Platform, director comercial la Wim Bosman Group), beneficii ale cooperării româno-olandeze (Excelența Sa Matthijs van Bonzel, ambasadorul Olandei la București), proiectul European Gateways Platform (Robin Martens), dezvoltarea exporturilor – prelegere ținută de Costin Lianu (director în Ministerul Economiei). Prezent la eveniment, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a prezentat obiectivele sale în privința acestui sector.

Priorităţile ministrului

Relu Fenechiu a afirmat că îşi propune ca până în anul 2015 (ultimul an în care mai pot fi absorbite fondurile UE, potrivit regulii n+2 ), absorbția să ajungă la aproape 100%. Până acum au fost atraşi 450 de milioane de euro, deci mai rămân de cheltuit 90% din banii CE alocaţi acestui domeniu.

„În două luni am ajuns, de la un grad de contractare mai mic de 60%, la peste 80%, ceea ce îmi dă voie să cred că se poate. Anul acesta avem de absorbit peste 1,1 miliarde de euro pentru ca programul operaţional să nu se întrerupă. Comparaţi cu 450 de milioane euro în cinci ani, deci veţi vedea că se poate”, a spus el.

O altă prioritate a ministrului este migrarea unei bune părţi a transportului rutier poluant către cel feroviar, mai ecologic. Transferul ar urma să privească în special operaţiunile desfăşurate pe rute mai lungi de 300 de kilometri.

Pentru ca aceasta să fie posibil, va trebui urgentată modernizarea Coridorului IV de transport feroviar. „Degeaba vorbim despre dezvoltarea portului Constanţa, dacă nu asigurăm modernizarea coridoarelor IV feroviar şi rutier, precum şi a transporturilor pe Dunăre”, spune el.

În domeniul transporturilor feroviare de marfă, Relu Fenechiu şi-a propus o privatizare de succes a companiei de stat CFR Marfă.

El nu a precizat criteriile după care se poate judeca succesul, însă a ţinut să precizeze că termenul e scurt: trei luni până la jumătatea lunii mai, când va trebui să prezinte o aşa-zisă listă scurtă a firmelor interesate.

Până la momentul privatizării, cele 26 de terminale feroviare ale companiei CFR Marfă – cu o capacitate de 10.000 de containere, dar cu tehnologie din anii ’70, după cum a spus el – vor fi transferate la compania de infrastructură CFR SA. Modificările avute în vedere ale legislaţiei parteneriatelor public-private vor permite găsirea unor investitori care să contribuie la modernizarea acestora.

„Politica în domeniul Transporturilor din România a fost în ultimii 20 de ani în contratimp cu politica de dezvoltare a UE. Când aceasta îşi dezvolta infrastructura de transport rutier – fostele coridoare de transport, actuala reţea, reprezentanţii Transporturilor din România considerau că autostrăzile nu sunt o prioritate.

Era mult mai ieftin dacă începeam demersurile în anii ’90, când statul deţinea majoritar proprietatea şi nu era nevoie de exproprierile costisitoare şi ca bani, şi ca timp, de azi. Preţurile de construcţie a autostrăzilor erau mai scăzute”, a afirmat el.

Pe de altă parte, Roger Clasquin, director al portului Rotterdam International, și-a prezentat planurile de extindere și colaborare a companiei pe care o conduce cu portul Constanța.

Rotterdam este cât se poate de interesat într-un parteneriat cu portul Constanța, însă oficialii români trebuie să clarifice multe aspecte legale, procedurale, ce îngreunează în prezent colaborarea, a afirmat Clasquin.

El a dat drept exemplu neclaritățile din legislația achizițiilor publice (e nevoie sau nu de o licitație, pentru ca portul Constanța să înceapă proiecte punctuale de parteneriat cu Rotterdam?), numeroasele schimbări la nivelul managementului companiei românești ce îngreunează discuțiile și derularea inițiativelor.

„Dorim să mărim felia de tort pe care o împărțim, noi și portul Constanța, nu să împărțim aceeași felie”, a liniștit directorul portului olandez temerile celor care vedeau doar o concurență acerbă între cele două huburi europene.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

fourteen − seven =