La frontiera româno-ucraineană vor fi deschise noi puncte de trecere

În cel mai scurt timp în regiunea Cernăuţi vor apărea trei puncte noi de trecere a frontierei ucraineano-române. Apariţia acestor puncte vamale este determinată de implementarea Acordului româno-ucrainean privind micul trafic de frontieră din 2 octombrie 2014, care a intrat în vigoare la 14 mai 2015. foto

Potrivit acordului, în zona de frontieră (30 km) are loc o circulaţie liberă, fără vize şi reglementări suplimentare, ceea ce este un pas important spre restabilirea legăturilor de cândva dintre persoanele din cele două ţări, dar şi începutul unei noi faze a dezvoltării businessului mic şi mijlociu.

Pentru ca micul trafic de frontieră să corespundă aşteptărilor sociale, România şi Ucraina au convenit să deschidă trei puncte noi de trecere a frontierei, două dintre care se situează în sate locuite compact de etnici români din Ucraina. Este vorba de localităţile Proboteşti (raionul Herţa) şi Crasna (raionul Storojineţ). Încă un punct de trecere a frontierei ucraineano-române va apărea în satul Ruska din raionul Putila, cu o populaţie majoritar ucraineană.

Probleme şi discuţii

Este de menţionat că aceste puncte de trecere a frontierei de stat au funcţionat câţiva ani în urmă, însă au fost închise, fiindcă nu corespund standardelor europene privind infrastructura de transport. Potrivit guvernatorului regiunii Cernăuţi, domnul Oleksandr Fişciuk, Ucraina nu dispune de resurse financiare pentru amenajarea celor două puncte de trecere a frontierei din Proboteşti şi Crasna. De aceea, în urma aplicării unei cereri de finanţare a fost obţinută suma de 3,5 milioane EURO în cadrul Programului de colaborare transfrontalieră România – Ucraina – Republica Moldova 2007-2013.

Din păcate, această sumă bănească continue să se afle pe conturile ministerelor de profil şi nu s-a făcut nimic până acum. În timp ce partea românească îşi finalizează lucrările, Ucraina nu prea s-a grăbit să cheltuiască banii europeni. Motivul legal este unul tehnic: de ceva timp Serviciul Fiscal de Stat al Ucrainei nu poate să întrunească majoritatea consilierilor pentru organizarea licitaţiilor necesare. Motiv banal, simplu, dar şi inexplicabil.

Parlamentarul Grigore Timiş, etnic român, a comunicat în timpul şedinţei Legislativului de la Kiev că statul ucrainean nici n-a organizat măcar licitaţiile necesare pentru amenajarea punctelor de trecere a frontierei ucraineano-române. Tergiversarea procesului are loc mai bine de doi ani de zile, iar banii au fost transferaţi Serviciului Fiscal în iulie 2014. În această perioadă timp toate lucrările puteau fi finalizate, a spus Grigore Timiş.

Mai mult decât atât, Timiş a adăugat că Serviciul pentru Autostrăzi este dispus să investească bani publici în proiectul respectiv, pentru a construi căi de legătură directe dintre cele două puncte de trecere a frontierei din localităţile cu o populaţie vorbitoare de limbă română. Lucrurile, însă, nu prea s-au mişcat din loc.

O altă explicaţie vine de la faţa locului. Deputatul poporului Ghenadi Krivoşeea din Cernăuţi a comunicat în cadrul unei conferinţe de presă că tergiversarea procesului respectiv are loc datorită faptului că unele persoane doresc să fure bani europeni, însă nu s-a ajuns la un consens informal (ilegal) dintre realizatorii lucrărilor şi serviciul de organizare a licitaţiilor. În urma acestei situaţii are de suferit întreaga regiune Cernăuţi, dar şi Ucraina ca stat. Este limpede că neutilizarea sumei de 3,5 milioane EURO va reduce încrederea donatorilor financiari europeni în Ucraina, nemaivorbind despre derularea în viitor a unor proiecte care prevăd bugete peste 10 milioane de EURO.

Perspective economice

Realizarea proiectului de deschidere a punctelor de trecere a frontierei ucraineano-române poate să reprezinte o gură de aer proaspăt pentru satele locuite de români, în care businessul este la pământ, iar populaţia caută de lucru în oraşul Cernăuţi sau, mai rău, în străinătate. Important este că Proboteşti şi Crasna sunt două sate locuite de români, neexistând bariere lingvistice în calea stabilirii unor legături şi parteneriate de afaceri în zona de frontieră.

Din păcate, autorităţile ucrainene se limitează mai mult la declaraţii referitoare la necesitatea dezvoltării relațiilor economice cu România. Deschiderea punctelor de trecere a frontierei este un mecanism de realizare a declaraţiilor politice, însă perspectivele rămân deocamdată doar perspective. În acelaşi timp, în mediul de afaceri este actuală speranţa în soluţionarea rapidă a problemelor apărute. Or, discutarea lor publică este primul pas spre soluţionare.

Sursa: Transilvania Regional Business 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

three × three =