„Efectele crizei din industria românească nu au avut impact asupra relaţiilor noastre bilaterale”

La începutul acestei toamne, Rusia a fost primită în Organizația Mondială a Comerțului (OMC). Implicaţiile evenimentului sunt enorme. Un stat cu o suprafaţă de trei ori cât a Europese învecinează cu România. Legăturile noastre, prietenia, dar şi aversiunea, durează de secole. În numărul trecut al revistei, am discutat despre aceasta cu Mircea Popa, secretarul general al Fundaţiei România-Rusia. Am solicitat Excelenţei Sale ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Oleg S. Malginov, să răspundă unor întrebări privind semnficaţiile intrării Rusiei în OMC.

Excelență, ce efecte are intrarea Federației Ruse în OMC asupra economiei naționale și a cetățenilor ruși? Cum va influența relațiile cu Uniunea Europeană, în general, și cu România, în special?

Aderarea Federației Ruse la OMC prevede posibilitatea de a diversifica semnificativ livrarea de bunuri pe bază de reciprocitate. Mai mult, România, stat membru UE, și însăși UE ar putea să-și majoreze semnificativ volumele exportului și importului, datorită liberalizării taxelor vamale și diversificării pieței de bunuri și servicii.

 „Aderarea la OMC e privită pozitiv în Rusia. Situația lărgește accesul importatorilor ruși la tehnologiile moderne, facilitează regimul vamal al unor companii din alte țări, pentru import și export de mărfuri.”

Climatul de afaceri dintre țările noastre ar putea fi îmbunătățit, dacă între Rusia și UE ar fi abolit regimul vizelor. O soluție pozitivă, discutată de mai mult timp, ar permite creșterea de câteva ori a colaborării oamenilor de afaceri și dezvoltarea comerțului reciproc-avantajos.

Ce proiecte are Federația Rusă pentru dezvoltarea rutelor de transport din Eurasia?

În ultima perioadă, Federația Rusă a acordat o atenție sporită dezvoltării Nord Stream și construcției de noi terminale petroliere în Sankt-Petersburg și Murmansk. Construcția și exploatarea Nord Stream e un exemplu de colaborare cu țările UE în domeniul energetic, în primul rând cu Germania. Planurile celui mai mare exportator de gaze, Gazprom, vizează şi dezvoltarea altor căi de transport. Proiectele Blue Stream – la care participă Turcia, și South Stream – la care participă țări din Europa de Sud-Est, inclusiv România, sunt posibile variante de tranzit a gazului natural rusesc în Europa, pe traseul sudic. Există posibilitatea renegocierii unor acorduri bilaterale privind tranzitul de gaze rusești prin România, spre Bulgaria – Turcia – Macedonia.  Și colaborarea Rusiei cu partenerii săi din China și Japonia are loc cu succes.

Nu se poate concepe dezvoltarea Inelului rutier al Mării Negre fără participarea Federației Ruse. Ce perspective de cooperare există, din acest punct de vedere, între Federația Rusă și România?

Federația Rusă poate și trebuie să devină pentru țările europene partenerul de bază, ce va face legătura Europa – Orientul Îndepărtat. Pentru aceasta, e nevoie de dezvoltarea multilaterală a legăturilor rutiere, feroviare și aeriene.

 „UE și Federația Rusă pot obține un avantaj esențial de la dezvoltarea infrastructurii de transport, prin reducerea timpului de livrare a mărfurilor în Rusia. Încurajăm partenerii europeni să investească în dezvoltarea acestui tip de infrastructură.”

Un exemplu de cooperare multilaterală în Organizația de Cooperare la Marea Neagră poate deveni construcția autostrăzii inelare în jurul Mării Negre. Rusia e interesată de dezvoltarea complexă  a acestei regiuni, inclusiv a infrastructurii de transport, nu doar a celei rutiere, dar și maritime.

Pentru transportatorii din România, Rusia e încă terra incognita. Acest lucru se explică și prin incompatibilitatea legislativă din domeniu Rusia – UE. Ce se întreprinde în Guvernul Rusiei, în Duma de Stat pentru armonizarea legislativă, astfel ca șoferii din România și alte țări europene să circule liber până la Vladivostok, fără obstacole formale?

Nu putem spune de ce Rusia e „terra incognita” pentru transportatorii români. Transporturile bilaterale rutiere Rusia – România sunt reglementate prin autorizații reciproce. Ministerele de transport eliberează / primesc o cotă convenită de autorizații de transport rutier. Până în prezent, nu au fost cazuri de refuz, când s-a solicitat majorarea argumentată cotelor.

 „Se lucrează asupra elaborării și aprobării unui acord interguvernamental, privind transportul rutier internațional, racordat la maximum legislației europene.”

Transportul liber e garanția dezvoltării colaborării bilaterale. Ce măsuri legislative vor întreprinde autoritățile ruse, pentru a oferi mai multă siguranță  transportatorilor din România, ca să ducă mărfurile la destinațiile dorite din Rusia?

Libera circulație reciprocă e garantul dezvoltării cooperării bilaterale și multilaterale. Una din pârghiile-cheie e trecerea la un regim fără vize UE – Rusia.

Cum apreciați evoluția schimburilor comerciale Federația Rusă – România?  Vă rugăm să ne oferiți exemple.

Cooperarea comercial-economică Rusia – România are o dinamică pozitivă. Ţările noastre n-au scăpat de impactul crizei financiare globale și din zona euro. În perioada precriză, a anilor 2002 – 2008, rata medie anuală de creștere a schimburilor comerciale bilaterale depășea 30%. Cele mai bune rezultate au fost obținute în 2008: cifra de afaceri a fost 5,9 miliarde de dolari, exporturile din România 0,9 miliarde de dolari. În 2009, comerțul bilateral a scăzut cu 56%, la 2,8 miliarde de dolari. Exporturile rusești au scăzut cu aproape 60%, la 2,1 miliarde de dolari, iar cele românești cu 20%, până la 0,7 miliarde de dolari. După acest an, s-a observat o tendință pozitivă, de creștere a comerțului bilateral.

 „În 2011, schimbul comercial România – Rusia a ajuns la 4,3 miliarde de dolari. Exporturile din Rusia au constituit 2,9 miliarde, iar cele din România 1,4 miliarde dolari.”

Exportul de bază al Rusiei în România e energia. Trei tipuri de produse petroliere, gazul natural și cărbunele sunt 90% din exporturi. Structura exporturilor românești în Rusia e tehnologică: mașini, echipamente și mijloace de transport – 72%, medicamente – 11%, fier și produse din oțel – 3%, cauciuc și produse din cauciuc – 2,5%, mobilă și textile – câte 2,5%; alte produse industriale – 7%.

E important de menționat: efectele crizei din industria românească n-a avut impact asupra relațiilor  noastre bilaterale. O scădere redusă a exporturilor în Rusia în 2009, la 0,7 miliarde dolari, a fost compensată de creșterea cu 55% în 2010 (1,1 miliarde de dolari), depășind indicatorii din perioada de precriză, din 2008.

Potrivit economiștilor noștri, până la sfârșitul anului 2012 se așteaptă o scădere pe termen scurt a comerțului bilateral, de până la 5% – 7%. Dar tendința generală de dezvoltare predomină în previziunile pe anii 2013 – 2015. Se dezvoltă bine cooperarea în domeniul investițiilor. Companii rusești ca Lukoil, ТМК, Russkii aliuminii sau Vimetko au investit în industria românească peste două de miliarde de dolari. În pofida crizei economice și dificultăților, continuă modernizarea întreprinderilor pe care le-au privatizat.

Ce domenii economice de interes reciproc s-ar putea dezvolta în perioada următoare?

Agenții economici din Federația Rusă și România sunt interesați în dezvoltarea cooperării în domeniul energetic. Putem vorbi de proiecte de petrol și gaze, unele fiind în curs de desfășurare. Gazprom Neft își extinde comercializarea produselor petroliere în România. Până în 2020 vrea să construiască peste 200 de benzinării noi. Compania e interesată în dezvoltarea și explorarea noilor zăcăminte de petrol și gaze naturale, în baza contractelor de concesiune, împreună cu partenerul său canadian. Lukoil a început implementarea a două contracte de concesiune, de explorare și producție de petrol și gaze în zona economică a României din Marea Neagră. Gazprom studiază posibilitatea atragerii României în construcția unei ramuri a South Stream, dar și posibilitatea constituirii unei întreprinderi comune de stocare subterană și vânzare de gaze naturale și construcție de centrale termice, care să funcționeze pe gaze.

Inter RAO UES e interesată de furnizarea de energie electrică în România, care să fie tranzitată în țările europene. Se lucrează la modernizarea întreprinderilor din siderurgie, la Alro Slatina și la Reșița.

RusHydro și Silovye Mashiny sunt interesate în modernizarea centralelor hidro și termoelectrice. E interesată de proiecte de gestionare a apei Zarubejvodstroy, lider recunoscut în construcția de canale de irigații și sisteme pentru aprovizionarea orașelor cu apă potabilă.