Turcia a fost una din p..." />

Interes crescut pe ruta România-Turcia

Turcia a fost una din primele destinaţii comerciale pentru români după anul 1989. Ca urmare, toate comisiile bilaterale pentru reglarea transporturilor rutiere dintre cele două ţări au fost caracterizate de interes. Traficul Turciei spre Europa a crescut constant şi, în consecință, nevoia de autorizaţii de tranzit a fost tot mai mare.

Creşterea economică susţinută a Turciei înseamnă pentru oficialii din transporturi o creştere a eforturilor de suplimentare a accesului la autorizaţii de tranzit prin destul de multe ţări. Cu unele ţări, cum este şi cazul României, colaborarea e de tradiţie şi au fost găsite mereu soluţii avantajoase ambilor parteneri. Se poate ca în alte cazuri negocierile să meargă mai greu.

Situaţia generală

Turcii au apelat şi la alte soluţii pentru cursele de Italia şi Franţa, prin înfiinţarea unei linii de ferry-boat spre Italia. Se pare că iau foarte în serios şi o nouă linie pe Marea Neagră, spre România. Oficialii români au remarcat creşterea aproape dublă a operaţiunilor de tranzit pe primele şase luni din anul 2011.

Stocul de autorizaţii de terţă ţară acordat transportatorilor români s-a epuizat, ceea ce arată un interes crescut. O parte din creşterea folosirii acestor autorizaţii se poate explica şi prin restricţiile aplicate de turci în folosirea CEMT-urilor.

Românii au CEMT-uri suficiente valabile în Turcia, dar oficialii turci au impus noi reguli în verificarea utilizării corecte a lor. Practic au aplicat ceea ce anunţaseră la precedenta întâlnire, şi anume că vor face o verificare a timpului normal în care un CEMT de pe un camion plecat spre Occident poate fi prezentat din nou la frontieră. Urmare a acestor modificări, unii transportatori români au început să folosească terţe şi să nu schimbe CEMT-ul la frontieră sau pe traseu.

Lucrările comisiei

Transportatorii români aveau nevoie de terţe şi au obţinut o suplimentare de 500. Acest moment a fost punctat de reprezentanţii turci, care au ţinut să sublinieze consideraţia deosebită pe care o arată partenerilor români, faţă de alte ţări care nu beneficiază decât de contingente simbolice de terţe.

Transportatorii turci au primit, pe de altă parte, o suplimentare de 2.500 de autorizaţii de tranzit fără plată. Pentru anul 2012 este prevăzut să se deruleze un contingent de autorizaţii în care România va avea 13.000 de autorizaţii de tranzit fără plată, 7.000 de autorizaţii de tranzit pentru EURO 3 şi 3.000 de autorizaţii de terţă ţară.

Turcia va avea 18.000 de autorizaţii de tranzit fără plată, 7.000 de autorizaţii de tranzit pentru EURO 3, 23.000 de autorizaţii cu plata a 100 de euro/36 de ore şi un contingent nelimitat de autorizaţii de tranzit cu plată.

În discuţiile bilaterale, este interesant de remarcat şi faptul că un important procent din transportatorii români este dat de firmele turceşti care şi-au înfiinţat flote în România. Este un detaliu de natură să descreţească frunţile membrilor ambelor delegaţii şi să ofere mai multe argumente părţii române.

Turcia a exprimat solicitarea de a beneficia de o scutire de la plata TVA pentru autorizaţiile de tranzit sau de posibilitatea de returnare către transportatori a TVA-ului pentru aceste autorizaţii. Implicaţiile fiind mai mari, problema trebuie clarificată de Ministerul Transporturilor cu cei de la Finanţe.

Delegaţiile şi-au exprimat hotărârea de a verifica utilizarea corectă a autorizaţiilor CEMT şi de a acţiona pentru depistarea falsurilor. Pentru transportatorii români, este important ca zilele care sunt luate în considerare de către controlul turc din frontieră pentru cursele spre Occident să fie prezentate clar şi din timp.

Conform reglementărilor, un CEMT e considerat a fi folosit corect dacă a fost la bordul camionului până la destinaţie . El poate fi prezentat din nou la frontieră după un număr de zile, care să corespundă distanţei parcurse.

Transportul de persoane se desfăşoară fără probleme. Se înregistrează o creştere a interesului pentru cursele ocazionale bazate pe acordul Interbus, în dauna curselor regulate. Negocierile au fost marcate de atitudinea combativă şi tenace a doamnei Volcinschi, desemnată conducător al delegaţiei române.

Cu o experienţă îndelungată la comisiile bilaterale, Lizeta Volcinschi este acum într-o nouă postură. În perioada premergătoare numirii unui director al noii direcţii generale din minister, Volcinschi nu pornea cu prima şansă. Ocazia de a  demonstra determinare în noua funcţie a fructificat-o cu succes la această comisie bilaterală.

Spre România şi Europa, prin Constanţa

Turcia vrea să descongestioneze punctele de trecere a frontierei cu Bulgaria. Trebuie să exemplificăm modul în care vecinii bulgari au profitat de poziţia lor şi prin taxarea transportatorilor la ieşirea din Bulgaria, pentru operarea situaţiei tranzitului în sistemul informatic comunitar.

Comisionarii bulgari din frontieră au încasat câţiva euro de la fiecare camion, pentru o operaţiune care trebuia făcută de vamă. Vameşii au speculat prevederea care obligă transportatorii să înregistreze operaţiunea cu două ore în avans.

Cine nu era de acord cu înregistrarea prin comisionari trebuia să aştepte câteva ore disponibilitatea vameşilor şi, apoi, încă două ore termenul legal. Turcia are intenţia să opereze o linie de ferry-boat spre Constanţa, pe care să urce camioanele.

Pentru deschiderea unui nou canal de transport, turcii speră să plece mai departe fără autorizaţii de tranzit. Problema este realizabilă, pentru că turcii au şi experienţa, şi capacitatea tehnică necesare.

Partea română speră că se va ajunge la un echilibru pe această relaţie, dar îl va obţine greu, pentru că ferry- boat-urile sale sunt depăşite de vremuri. Pentru un tratament egal, România a solicitat facilităţi la carburantul pentru vehiculele de pe navele sale care vor acosta în Turcia.

CFR Marfă şi autorităţile portuare din Constanţa lucrează acum la finalizarea facilităţilor necesare deschiderii unei linii spre Turcia.

Problematica de pe agenda întâlnirilor bilaterale cu Turcia se anunţă interesantă şi pentru anii viitori. Trebuie să amintim aici planurile destul de ambiţioase de creştere, anunţate de premierul Erdogan, ca şi nevoia de tranzite, mai degrabă decât planurile României de cooperare sporită cu parteneri economici turci.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

five × 4 =