Într-o țară în care ..." />

Integrarea Transporturilor cu Agricultura

Într-o țară în care exportul de materii prime a devenit sport național, transportatorii clasici și-au orientat serviciile oferite clienților tocmai în aceste direcții. Se preferă exportul de bușteni? Au apărut camioane pentru butuci și cherestea. Scoatem din țară animale vii și cereale, fără un minim de valoare adăugată?

Transportatorii au făcut rost de camioane potrivite. În paralel însă unii oameni de afaceri și-au construit propria flotă de transport, pentru ca activitatea lor să devină mai profitabilă. Un exemplu de acest gen e Dimitrie Muscă de la Curtici, care a conceput o „artilerie de transport”, cum îi place să spună. Dar el nu vinde materii prime…E un campion al agriculturii actuale din România. Când toți rătăciții din țară puneau în practică insinuarea preceptului „economia României e un morman de fiare vechi”, i-a convins pe oamenii din Curtici să păstreze patrimoniul CAP.

Riguros ca un neamț, a înnoit tehnologiile și a cumpărat cele mai bune utilaje din Germania. „Sunt prea naționalist ca să lucrez cu tractoare românești”, mi-a spus acesta cu vreo 20 de ani în urmă.

„O artilerie de transport.”

Acum cultivă vreo 10.000 de hectare. Are o fermă de 700 de vaci cu lapte, alta de 300 de vaci Charolaise pentru carne şi vreo 30.000 de porci. Ca să nu vândă materie primă, a construit un abator modern, o fabrică de brânzeturi conform normelor europene şi una de pâine, cozonaci și patiserie.

„Pe poarta mea intră porumb și iese salam”, explică el. A deschis 35 de magazine la Curtici, Arad, Timișoara și Oradea. A rezultat un holding perfect integrat.

Pentru un hectar arendat lui Muscă, fiecare țăran primește 1.500 kg de grâu și porumb ori contravaloarea în bani. „Oamenii m-au înțeles, au văzut că nu-i mint și m-au urmat”, spune fermierul, dar eu verificasem deja în sat că oamenii îi sunt recunoscători și de ce e respectat și temut.

„De la Muscă nu-i bine să furi, că te bate Dumnezău și te bate și el…”, mi-a șoptit un bătrân. Tractoriștii primesc lefurile cele mai mari, fiindcă au muncă grea pe utilaje sofisticate: 10.000 de lei lunar. Inginerul șef Teodor Țigan ia 15.000 de lei pe lună.

Artileria

Dimitrie Muscă a integrat Transporturile cu Agricultura. Nevoile au crescut, mai ales că de vreo opt ani a mai făcut o fermă la Olari, satul său natal. „Ca să acopăr nevoile companiei, am o flotă de transport completă. Lucrez cu toate forțele pe două societăți și atunci aducem și 2.500 t de cereale/zi.

Camioane, tiruri, remorci de 30 t după tractor. Am preferat tirurile Scania. Pentru tractoarele mari Fendt, am cumpărat remorci de 30 t. Cât un tir. Pentru transportul produselor alimentare am mașini frigorifice. O artilerie de transport. Fiecare mașină are 2,5 t. Aici am preferat mărcile Mercedes și Volkswagen”, spune stăpânul holdingului.

„Le punem GPS-uri la tiruri ca să fugă cu ele din țară?”

Sigur că nu puteau să-i scape nici metodele practicate de unii evazioniști, care aduc produse fără documente legale din țările occidentale și afectează grav interesele oamenilor de afaceri corecți din România. „În decembrie, când se caută foarte mult carcasa, am fost solicitat să le dau unora un tir cu carne. 125 t. „Bine, vă pot livra, vă fac factură proforma, virați banii și nu am nicio problemă”. „A, nu, mă, așa… eu vin cu traista de bani de la Satu Mare…”.

I-am spus domnului Daniel Constantin: „Domnule ministru, dumneata ai spus că 80% din cantitatea de pâine se vinde la negru”. Parcă ar fi admninistratorul mafiei. Îi prindeam pe toți care lucrează la negru. N-au vrut să-i prindă. Mai mult: spune domnul ministru că s-a gândit și că a vorbit cu ministrul de la Finanțe și că le pune GPS la tiruri. Pentru ce să le punem GPS? Ca să fugă cu ele din țară? Domnule ministru, lasă GPS-urile! Marfa se plătește când intră în România, ca la curve: plătim, apoi intră marfa. Unde e factura? Să vedem. La cine merge? La Muscă”. Peste trei zile, mă verifică pe mine, dacă a intrat tirul, actele de pe tir și datele lui Muscă pe numele căruia e făcută factura. E imposibil!”.

Fermierul susține că toate produsele alimentare ar trebui să aibă un TVA redus drastic, pentru a descuraja evaziunea fiscală. Și transporturile dubioase. Crede că la 5% nu se mai complică nimeni să lucreze la negru.

„L-am chemat înainte de anul 2012 pe Viorel Popescu de la TVR 2 și i-am spus: la fostul IAS Scânteia, se aduce grâu din Ungaria, se basculează aici și vin alte tiruri care încarcă și duc în țară.

A venit Viorel Popescu, a filmat, i-a prins în flagrant. Am anunțat și Poliția, și pe cei de la SRI. «Gata, mergem să-i prindem!». Peste patru ore, i-am întrebat cum e. «Nu, că ne-a spus Bucureștiul că ei patronează treaba și să nu ne băgăm… ». Poate o scrieți! Să fiu legat dacă mint!”.

„Toate produsele alimentare ar trebui să aibă un TVA redus drastic. La 5% nimeni nu se mai complică să lucreze la negru.”

Este singurul autorizat din Arad să taie porci, vite și să aplice ștampilă ovală. Și totuși, în oraș vezi magazine ce vând carne tranșată prin garaje sau beciuri. Vine multă carne fără acte din Ungaria pentru toată România. La fel și cu laptele.

„Eu nu fac bancuri. Poliția a descărcat de multe ori tiruri de 25 – 30 t de lapte din Ungaria fără acte. Finanțele mi l-au vândut mie la un preț la care au putut să-l vândă. Nu multă lume își poate permite să ia un tir de 30 t. Nu am vrut să-mi fac stocuri de lapte, dar aș fi putut. Și încă nu s-a renunțat la cote”, avertizează omul de afaceri.

Să nu uiți de unde ai plecat!

M-am simțit onorat să mă ducă apoi la Olari cu mașina, să-i văd mama, o bătrână frumoasă, ce mi-a readus în minte chipurile alor mei, plecați demult în lumea umbrelor.

Aici, la Olari, inginerul a asfaltat drumurile, a ajutat la restaurarea bisericii, a construit vizavi „o casă de părade”, cum se spune în Transilvania. Un fel de casă socială, lungă de 33 m și lată de 20, unde se pot organiza nunți și botezuri, iar banii vor merge spre nevoile bisericii.

Părintele Călin Dragoș e din Sântana și a făcut carte la Sorbona, apoi în Germania. Și a venit aici. „Dacă nu era domnul director, nu se făcea așa ceva. Este un centru cultural cu mai multe activități. O sală mare de nunți, alta mai mică, pentru evenimente mai mici. Avem 16 camere ca să putem primi invitați. Fanfara va defila pe străzile asfaltate”, spune părintele. Între biserică și casa socială, au construit fântâna celor două mâini.

În jurul fântânii, pe plăcuțe de marmură, s-a încrustat Tatăl Nostru în 72 de limbi. Inclusiv în arabă, țigănească sau mongolă. O lucrare unică în lume. „Noi facem ceea ce trebuie”,îmi spune directorul la întoarcere. Ceasul fermei cântă „Noi suntem români”, apoi dă ora exactă aproape de frontieră…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

seven − 7 =