Transportul per..." />

Infrastructură slabă cu legislație performantă

Transportul performant se face pe infrastructură bună. Aplicarea prevederilor legislative pe o infrastructură mai slabă duce la mai multe amenzi. Legea nu se poate aplica diferențiat. România nu are de ales și trebuie să-și dezvolte infrastructura.

Legislația UE nu poate aștepta ca infrastructura noastră să o ajungă din urmă: transportatorul trebuie să respecte noi reguli croite după realitățile altora.

Influența asupra Transporturilor e negativă și directă. Calitatea infrastructurii influențează direct profitabilitatea, calitatea mediului de afaceri şi securitatea rutieră.

Securitatea rutieră

E un deziderat al întregii societăți. În Transporturi e esențială. Calitatea infrastructurii e în continuare cauza multor accidente, în care sunt implicați transportatorii. Lipsa autostrăzilor suprasolicită anumite tronsoane rutiere. Presiunea asupra șoferilor determină schimbarea conduitei lor rutiere.

România n-a avut o strategie de siguranță rutieră pe termen lung, dar a preluat obiectivul european la integrare. În anii 2001 – 2008, în România s-a înregistrat o creștere cu 25% a deceselor din accident. Suntem pe penultimul loc.

Datele de trafic arată că, deși viteza legală pe drumurile europene e mai mare, media realizată de vehiculele sub 3,5 tone e de 65 km/h. Avem deci o infrastructură rutieră depășită de numărul de mașini.

Transportatorii au media sub această valoare, la 53 km/h. Acest fapt e un preambul pentru evenimente rutiere nedorite cauzate de aglomerație.

Accidentele de circulaţie au cauze diferite, în funcţie de locul unde s-au produs. În afara localităţii, pe primele locuri e viteza neadaptată la condițiile de drum. Ceea ce înseamnă și că infrastructura e slabă. E nevoie de dezvoltare, înainte de dotarea excesivă cu sisteme de supraveghere.

Corelarea resurselor cu nevoile de bază

Când fondurile pentru infrastructură sunt insuficiente, esențială e alocarea lor cu prioritate nevoilor de bază. Pentru o infrastructură deficitară, nimic nu poate fi mai important ca dezvoltarea.

ARTRI a studiat rezultatele unor sondaje europene din domeniu, ce arată că percepția conducătorilor auto despre elementele de stres și nesiguranță au în fruntea listei aglomerarea șoselelor, congestia unor noduri rutiere, nesiguranța locurilor de parcare și conduita unor participanți la trafic slab instruiți sau mai puțin responsabili.

În comunicatul de la seminarul din 19 martie, se preciza: „Inițiativa transformării până în 2020 a tuturor drumurilor publice în cel mai mare «studio de filmări» de la marginea UE nu ni se pare o soluție viabilă. Infostructura (sistemul național de monitorizare) va mai costa statul român câteva sute de milioane de euro, afară de miliardul cheltuit deja pentru Schengen. Paradoxal, o foarte bună parte din aceste noi costuri o vom suporta chiar noi, participanții la trafic. 

Ca oameni de afaceri și parte importantă a economiei naționale, ne-am dori să știm dacă asumarea unor costuri crescute în următorii ani se va reflecta imediat și substanțial în calitatea infrastructurii naționale.”

Respectarea timpilor de conducere

Transportatorul trebuie să livreze marfa în condiții bune și să revină acasă cu bine. Din această perspectivă, contradicția între respectarea timpilor de conducere și de odihnă poate fi înțeleasă corect. A opri camionul la o anumită perioadă e doar o parte din soluție. Pentru livrarea mărfii și întoarcerea în siguranță, mai e nevoie ca locul unde oprește camionul să fie sigur.

Multe din discuțiile transportatorilor în media electronică arată incidente legate de furtul din camioane chiar și în parcările cu plată. Unele par păzite, dar după incidente se dovedește că nu e așa. În asemenea condiții, nici odihna șoferilor nu e de calitate, iar marfa poate ajunge la destinație cu lipsuri.

Profitabilitatea transportului

Tot ce influenţează infrastructura în Transporturi se traduce, în final, în scăderea profitabilității transportatorului. Timpii mai mari de livrare și uzura camioanelor se reflectă în costuri.

Accidentele, amenzile, incidentele cu furt ajung indirect la capitolul costuri sau pierderi: mare parte din ele nu sunt transmise clienților.

Infrastructura slabă e o frână în folosirea potențialului geografic al României. Legislația ar încuraja investițiile, dar infrastructura diminuează potențialul. Legislația europeană stimulează transportul combinat, dar caracteristicile infrastructurii noastre nu-l pot susține eficient.

Într-o mare parte a Europei, sunt acuzate prevederile legislative ce stimulează transportul feroviar în dauna celui rutier. Printr-o paralelă cu infrastructura rutieră, cea feroviară a evoluat constant spre depreciere.

Transportul feroviar românesc nu poate fi concurența ce presează pe rutier în vest. Până la atingerea unui nivel decent al drumurilor, pentru transportatorii români ar fi important ca taxele și accizele pe care le plătesc să fie alocate în totalitate pentru dezvoltarea infrastructurii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

seventeen + 9 =