D..." />

Infrastructura de transport proastă, sute de milioane de euro

Densitatea mică a drumurilor din România, raportată la suprafața țării sau la populație, comparativ cu media UE, ponderea mică a autostrăzilor în totalul rețelei (puțin peste 500 km, adică 0,6% din rețeaua de drumuri publice), starea calitativă necorespunzătoare a multor drumuri importante, izolarea multor regiuni, dezvoltarea diferențiată aduc economiei pierderi importante.

Costurile suplimentare cu carburanții, salariile conducătorilor auto, investițiile străine ce ne ocolesc, ca urmare a calității scăzute a rețelei de transport, numărul ridicat de accidente rutiere – toate acestea sunt pierderi importante de creștere a PIB, traduse în sute de milioane de euro, dacă nu în miliarde de euro anual, potrivit unor studii internaționale.

Potrivit documentelor furnizate de Ministerul Transporturilor, în România densitatea globală a drumurilor publice e de 33,3 km la 100 km2, de trei ori sub media UE, de 110 km pe aceeași suprafață.

Aceeași proporție se păstrează și dacă analizăm numărul de kilometri, raportat la milionul de locuitori. Dincolo de cifrele seci sunt efectele. Densitatea scăzută a șoselelor, mai accetuată în anumite regiuni, face ca aceste zone să devină total neatractive pentru investitori.

Ponderea șomerilor în zonele respective e crescută, pentru că aceștia sunt lipsiți de posibilitatea navetei spre localitățile dezvoltate. Livrările de mărfuri sunt mai scumpe, mai ales în cazul unor blocaje pe rutele tradiționale.

Philippe Gustin, ambasador al Franței în România: „Cred că infrastructura e prioritatea României, deopotrivă pentru a deschide România şi anumite regiuni ale ţării, dar şi din raţiuni economice. Investitorii se uită tot mai atent la infrastructură, pentru că ea influenţează costurile de producţie din România. E altceva să urci toată producţia pe un tren sau un camion, care pe autostradă să ajungă direct în port. Astăzi se pierde enorm de mult timp din cauza infrastructurii, fapt pentru care doresc României ca, nu în următoarele luni, dar în următorii ani, să facă progrese substanţiale.”

„Conexiunile interregionale sunt adesea insuficiente. Barierele naturale formate de lanţul Carpaţilor, dar şi de principalele râuri, duc frecvent la apariţia îngustărilor unor căi de transport, care reprezintă, în termeni practici, singura alternativă viabilă de mobilitate.

De altfel, în cazul unor dezastre naturale sau accidente, pe aceste căi de transport se pot produce blocaje semnificative”, arată specialiști angajați de Comisia Europeană pentru realizarea unui raport dedicat României.

Ei dau exemplul mai multor rute naționale, precum zona Carpaţilor (alternativele la defileul Oltului pot duce la ocoluri de sute de kilometri), traversarea Carpaţilor Orientali pe direcţia Bistriţa – Vatra Dornei – Câmpulung Moldovenesc – Suceava sau lipsa unei legături rapide între sistemul urban Brăila ‐ Galaţi şi Tulcea.

Investitorii caută doar Capitala, vestul și centrul țării

Frânte de o infrastructură de transport segmentată, zonele de sud-vest, nord, nord-est și est ale țării nu prezintă nici un interes pentru investitorii străini.

Un studiu BNR arată că Bucureștiul a luat până în prezent peste 60% din totalul investițiilor străine din România, iar zona de vest sau cea de centru investiții de şase – 10 ori mai mari decât cele de sud-vest sau nord-est.

„Accesibilitatea fizică e un factor determinant major, pentru a atrage investitori și a pune bazele dezvoltării. Acest lucru e adevărat mai ales în regiunile cu un mare potențial de creștere, dar și în cele îndepărtate și izolate, ca zonele rurale. Infrastructura de transporturi de bază slab dezvoltată a României continuă să fie un obstacol în calea creșterii și dezvoltării (…) numărul foarte mic de kilometri de autostradă îngreunează accesul în România dinspre străinătate și deplasarea între regiuni, în special între polii de creștere”, recomandă, în raportul de țară dedicat României, Comisia Europeană în primăvara acestui an.

Drumurile „modernizate” au ajuns și ele restante la reparații

Pe lângă aspectele menționate mai sus, apare și problema calității infrastructurii rutiere. Unele drumuri naționale au fost modernizate, în timp ce altele sunt uitate de Dumnezeu, cum se spune.

S-a ajuns la situația în care inclusiv drumurile modernizate în urmă cu ceva ani din banii Băncii Europene de Investiții necesită reparații majore.

Dacă drumurile aflate în gestiunea statului sunt în majoritate proaste, cele județene, din portofoliul administrațiilor locale, sunt și mai proaste.

Conform datelor INS, la 31 decembrie 2011 drumurile publice din România totalizau 83.703 km, dintre care 16.690 km (19,9%) drumuri naţionale, 35.374 km (42,3%) drumuri judeţene şi 31.639 km (37,8%) drumuri comunale.

Din acest total, doar 26.791 km (32%) sunt modernizaţi. Durata de viaţă pentru majoritatea drumurilor e depăşită în proproție de 47% – 56%, în funcție de tipul drumului.

PONDEREA AUTOSTRĂZILOR – 6% din totalul drumurilor publice

Lungi sectoare ale rețelei europene (5.868 km sau 37,3% din drumurile naționale) nu sunt conforme cu condiţiile incluse în „Convenţia Europeană asupra Principalelor Artere de Trafic”.

Până la sfârșitul acestui an, România trebuie să crească la 11,5 tone/osie capacitatea portantă a drumurilor, în conformitate cu angajamentele luate la CE, însă segmente importante ale drumurilor naționale nu respectă cerința.

Efectele asupra economiei

Economiști antrenați într-un proiect de cercetare al Comisiei Europene au încercat să cuantifice efectele dezvoltării infrastructurii de transport asupra creșterii economice în 11 țări din sudul și estul Mediteranei.

Scenariile luate în calcul au cuprins atât o estimare optimistă, cât și alta pesimistă. Concluzia cercetătorilor a fost că dezvoltarea corespunzătoare a infrastructurii de transport ar crește PIB-ul țării respective cu procentaje cuprinse între 0,3% și 1,7%.

Balanța comerțului exterior s-ar ameliora cu 5,4% – 17,2%. Fiecare euro investit în infrastructura de transport ar aduce suplimentar la buget între 3,5 – 8,5 euro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

five × 4 =