Indicatorii economici ai României, în vizorul Uniunii Europene – 6 observații

Eurostatistics reprezinta o sinteza bazata pe un set de indicatori standardizat si armonizat pentru comparabilitate intre tari la nivelul Uniunii Europene (Principal European Economic Indicators (PEEIs in lb. engleza). foto

Acesti indicatori sunt publicati si revizuiti lunar, in ideea de a oferi o imagine sintetica asupra unei economii nationale si a evolutiilor recente.

Iata cum se vede o selectie a indicatorilor de cel mai mare interes pentru modul in care se vede Romania din exterior, prin prisma analizei facute centralizat la nivelul UE si ce concluzii pot fi desprinse din evolutiile economice recente:

1- In primul rand, atrage atentia cresterea sustinuta a costului fortei de munca, mult peste cea a avansului economic si in continua accelerare. Ceea ce nu se vede in statistica europeana este chiar mai grav, si anume debalansarea in favoarea unor majorari si mai mari in sectorul de stat fata de sectorul privat.

2- De remarcat faptul ca evolutia cifrei de afaceri in sectorul serviciilor nu a tinut pasul, de la inceputul lui 2016 incoace, cu cea a veniturilor majorate, reflectate in evolutia costurilor cu forta de munca.

Mai mult, decalajul s-a tot marit pana undeva la un ritm aproape dublu pentru primul indicator, ceea ce inseamna ca transmiterea sporului de bani in avans economic se face cu randament tot mai scazut (sectorul serviciilor este preponderent in structura PIB pentru orice economie dezvoltata sau in curs de dezvoltare).

Banii primiti in plus par se fi dus intr-o proportie semnificativa spre sectorul imobiliar, unde am iesit din criteriul de stabilitate de +6% pe an inca din trimestrul II 2016, iar evolutia este in continuare crescatoare. Este pacat sa pierdem un criteriu de stabilitate din tabloul de bord macroeconomic, unde detineam pana de curand 13 criterii indeplinite din 14.

3- Evolutia angajarilor a ramas in teritoriul negativ in ultimele patru trimestre analizate, iar rata locurilor de munca vacante este inca mai ridicata decat in urma cu doi ani, desi a reusit o mica revenire dupa situatia din trimestrul 3, 2016. Semnalul este, insa, ca deja devine tot mai greu sa gasesti anumite specializari si sa pastrezi forta de munca de o anumita calificare.

Rata somajului ramane relativ scazuta fata de media europeana, dar s-a miscat discret in sus, iar datele ajustate cu cei care au plecat sa caute de lucru in afara tarii ar arata cu totul altfel.

4- Romanii plecati sa munceaca peste hotare: aici este si adevarata cheie pentru cresterea incasarilor bugetare. Daca cei plecati deja ar fi lucrat in tara am fi avut o cu totul alta pondere a salariatilor in populatia totala (cu alte cuvinte nu nivelul de impozitare este problema de rezolvat, ci cresterea ponderii muncii salariate).

5- Salvarea temporara a aventurilor propuse electoral a venit, neasteptat dar si fara merite pentru cineva, de la evolutia (deocamdata) neasteptat de buna a productiei industriale. In schimb, ultimele date referitoare la sectorul constructiilor nu arata prea bine, speranta fiind ca este vorba despre o situatie trecatoare.

6- Randamentul obligatiunilor emise de stat pentru imprumuturile pe termen lung s-a mai calmat dupa ce a atacat cota de 4% la finele primului trimestru si a revenit la valori mai mici decat cele de la inceputul anului, dar situate peste cele din 2016. Rata de schimb euro/leu, insa, a pornit usor in sus iar tentativa de coborare din aprilie a fost stopata, dupa care s-a revenit pe o panta lina de depreciere a leului.

Despre concluziile acestei analize, citeste mai multe pe cursdeguvernare.ro

Sursa: Ziare.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

three × 5 =