Comisia Europeană a prezentat o foaie de parcurs pentru a pune capăt controalelor la frontieră, reinstituite de statele membre în contextul crizei refugiaţilor. Până la sfârşitul lui 2016 ar trebui să se revină la funcţionarea normală a Schengen, informează Euractiv. foto

Foaia de parcurs prezentată pe 4 martie prevede „paşii concreţi” pe care statele trebuie să-i facă pentru a reveni la gestionarea frontierelor externe şi interne ale Uniunii Europene.

Crearea Schengen, un spaţiu fără frontiere interne, a adus beneficii importante cetăţenilor europeni şi mediului de afaceri, reaminteşte CE, adăugând că are un mandat clar de la Consiliului European din 18-19 februarie privind restabilirea funcţionării normale a Schengen.

Costurile dispariţiei Schengen

Controalele temporare la frontieră nu pun piedici doar liberei circulaţii a persoanelor, ci vin la pachet cu costuri economice semnificative.

Comisia Europeană a estimat că o restabilire deplină a controalelor la frontieră în interioriul spaţiului Schengen ar genera costuri directe imediate între 5 şi 18 miliarde anual. Aceste costuri ar afecta mai mult anumite regiuni, dar economia europeană în ansamblul ei ar avea de suferit.

  •  State membre precum Polonia, Olanda sau Germania s-ar confrunta cu costuri suplimentare de peste 500 de milioane de euro în ceea ce priveşte transportul rutier al mărfurilor.
  • Mediul de afaceri din Spania sau Cehia ar înregistra costuri suplimentare de peste 200 de milioane de euro.
  • Controalele la frontieră ar implica costuri între 2,5 şi 4,5 miliarde de euro în ceea ce priveşte timpul pierdut pentru 1,7 milioane de angajaţi transfrontalieri şi pentru firmele care-i angajează.
  • Cel puţin 13 milioane de nopţi turistice ar putea fi pierdute, echivalentul a 1,2 miliarde de euro.
  • Guvernele ar aloca 1,1 miliarde de euro pentru creşterea personalului necesar pentru controlul frontierelor.

Paşii de urmat:

1. Asigurarea protecţiei frontierelor externe

Securizarea frontierelor externe ale UE şi asigurarea unor controale eficiente la frontieră reprezintă condiţii prealabile pentru o zonă de liberă circulaţie. În acest sens, este nevoie de o responsabilitate comună.

Comisia reaminteşte că, în decembrie 2015, a propus un proiect ambiţios privind crearea Corpul de pază europeană a frontierelor și a coastelor şi face apel la Parlamentul European şi la Consiliu să adopte această propunere nu mai târziu de luna iunie, astfel încât să poată deveni operaţională în timpul verii.

Totodată, CE face apel la statele membre şi la Frontex să înceapă deja pregătirile necesare pentru implementarea noul sistem, în special prin identificarea resurselor umane şi tehnice necesare.

2. Sprijin imediat pentru Grecia

Graniţele externe ale Greciei sunt supuse unei presiuni uriaşe ca urmare a afluxului de refugiaţi care încearcă să ajungă în UE. În următoarele luni, potrivit Executivului de la Bruxelles, experţii europeni trebuie să lucreze în continuare cu autorităţile elene pentru a găsi soluţii la această problemă.

De asemenea, toţi refugiaţii care intră în Grecia trebuie identificaţi şi înregistraţi şi trebuie solicitată extinderea misiunii Frontex. O altă măsură constă în prezentarea de către Atena a unui plan de implementare a recomandărilor din februarie privind protejarea frontierei.

Comisia le cere statelor membre să accelereze punerea în aplicare a deciziei de relocare a refugiaţilor, în condiţiile în care mii de noi refugiaţi sunt blocaţi în Grecia ca urmare a întăririi controalelor la frontiere pe ruta balcanică.

3. Aplicarea reglementărilor europene

Comisia solicită statelor membre să aplice legislaţia europeană în materie de azil, în special a Regulamentului de la Dublin.

Statele membre sunt sfătuite să refuze intrarea cetăţenilor non-europeni care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute de Condul Frontierelor Schengen şi nu au depus solicitare de azil în statele în care au intrat prima dată pe teritoriul comunitar. CE reiterează faptul că, potrivit legislaţiei europene, solicitanţii de azil nu au dreptul de a alege ţara în care să depună solicitarea de azil.

4. O abordare coerentă privind controalele la frontierele interne

Controalele temporare la frontierele interne ale Schengen trebuie să rămână excepţionale şi trebuie să se revină cât mai curând posibil la situaţia normală.

Începând cu septembrie 2015, opt ţări Schengen au reintrodus controale la frontiere din motive legate de criza refugiaţilor. Până în prezent, acest lucru a fost făcut prin decizii unilaterale, conform Codului Frontierelor Schengen.

Dacă actualele presiuni exercitate de migraţie se menţin şi după 12 mai, Comisia va trebui să prezinte Consiliului o propunere cu scopul unei abordări coerente la nivel european privind controlul frontierelor interne până la remedierea deficienţelor structurale. Astfel, în cazul în care ar fi nevoie, Comisia ar urma să propună controale doar pe anumite secţiuni ale frontierelor interne.