Iarna 2013: Va deveni din nou Autostrada Soarelui una a Zăpezilor?

În prag de iarnă, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) nu are asigurate integral materialele antiderapante necesare, mii de kilometri de drumuri naționale nu sunt acoperiți de contracte de profil, iar numărul utilajelor de putere necesare deszăpezirii pare insuficient.

 

Circulația pe drumurile publice, autostrăzi și drumuri naționale va depinde din nou în iarna 2012 – 2013 de capriciile vremii. Ca aproape în fiecare an, CNADNR intră în iarnă fără stocurile de materiale necesare şi fără contracte care să acopere integral rețeaua publică de drumuri pe care o gestionează. CNADNR are în gestiune aproape 16.000 de kilometri de șosele și peste 500 de kilometri de autostradă.

Materialele antiderapante, asigurate la sfert

De regulă, asigurarea circulației pe drumurile acoperite cu zăpadă se face prin aruncarea de nisip. Dacă prognozele meteo indică scăderea temperaturii, existând astfel pericolul apariției poleiului, nisipul împrăștiat e amestecat cu sare. Soluția de saramură nu este însă eficientă la temperaturi mai mici de minus 5 grade Celsius. În astfel de situații, se folosește clorura de calciu, ce este mult mai eficientă. Potrivit datelor ce ne-au fost prezentate, dacă la nisip și sare lucrurile stau acceptabil, în cazul clorurii de calciu stocurile sunt la limită. La jumătatea lunii noiembrie erau aprovizionate 65.000 de tone de sare, din necesarul de 263.000 de tone, 46.000 de tone de nisip, din necesarul de 181.000 de tone și doar 58 de tone de clorură de calciu, din necesarul de 1.100de tone (doar 5%). „Stocurile de materiale  antiderapante și antiaglomerante sunt în continuă creștere zilnic“, susține Mircea Pop, directorul general CNADNR.

Nu există contracte pe toate drumurile

În iarna anului trecut, au expirat majoritatea contractelor de întreținere multianuală semnate în anul 2008 pe patru ani. De la începutul anului, CNADNR a tot organizat licitații de selecție pentru noi firme, care să facă întreținerea multianuală pe următorii doi ani, adică până în 2014. Mai întâi, licitațiile au fost însoțite de o sumedenie de contestații, unele inclusiv din partea unor firme de apartament cu doi-trei angajați, care oricum nu ar fi avut nici o șansă de câștigare a contractului. Cum formularea unei contestații și reprezentarea juridică în cazul unei achiziții publice costă chiar și mii de euro, cel mai probabil în spatele acestor firme erau ascunși regi ai asfaltului nemulțumiți de noile condiții cerute de CNADNR. Pe unele secții de drumuri naționale nici nu au fost înregistrate oferte. O spune chiar compania de drumuri. „Cauza e (…) lipsa de interes a societăților prestatoare de servicii de deszăpezire“, răspunde compania întrebării de ce în pragul iernii nu există contracte pe toate drumurile naționale. Pe unele loturi licitate, fie n-au existat oferte, fie cele primite au fost neconforme. La închiderea ediției, nu existau contracte de deszăpezire (întreținere multianuală) semnate pentru segmentul Cernavodă – Constanța din Autostrada Soarelui A2, pentru Centura Constanța, pe secția București Nord de drumuri naționale (Centura Nord București și pe șoselele învecinate), la Direcția Regională de Drumuri Timișoara (aproape 2.000 de kilometri). La Timișoara, mai puțin în cazul Secției Deva, au fost organizate licitațiile aferente, însă acestea se aflau, la momentul închiderii ediției, în perioada dedicată posibilelor contestații. În cazul Secțiilor București Nord și Deva, licitațiile urmau să fie reluate după anularea precedentelor. Cât privește utilajele necesare, nici aici lucrurile nu stau extraordinar de bine. Iarna trecută a arătat că singurele utilaje ce pot face față cu brio ninsorilor abundente sunt autofrezele (utilaje de mare putere, dotate cu un melc rotativ amplasat în față, ce antrenează zăpada, aruncând-o apoi în afara șoselei). Ori CNADNR deține, potrivit informărilor companiei, doar 98 de freze, altele 27 fiind închiriate de la firmele private ce au contracte de deszăpezire. Media este deci de o autofreză de zăpadă la 130 de kilometri de drum național.

Premieră: Guvernul lansează o hartă a drumurilor înzăpezibile

La finele lunii octombrie, premierul Victor Ponta a dat undă verde autorităţilor să închidă preventiv orice şosea susceptibilă să se blocheze din cauza căderilor de zăpadă. În această situaţie se află în jurde 440 de şosele din toată ţara. Premierul le-a spus prefecţilor şi miniştrilor, într-o şedinţă de guvern ce a avut loc la acel moment, că-şi asumă decontarea electorală a furiei cetăţenilor, însă preferă acest lucru, decât să aibă oameni şi TIR-uri sub troienele de zăpadă. „Vă asigur că vine iarna. Nu ştim exact în ce zi şi care va fi cantitatea de precipitaţii, dar de data aceasta aş dori, alături de toţi cei care au atribuţii în domeniu, să ne pregătim din timp, să nu aşteptăm să se blocheze drumuri, să apară problemele obişnuite, după care să începem să ne mobilizăm“, le-a spus premierul Victor Ponta miniştrilor şi prefecţilor din ţară. Ponta a cerut ca şoselele care pot să devină impracticabile din cauza zăpezii să fie închise înainte de a ninge, pentru a evita blocajele din anii trecuţi. „Toată lumea fuge de decizie, să nu fie el responsabil că a oprit drumul sau trenul. Eu iau decizia, în numele meu o luaţi, eu răspund şi public, şi electoral, dacă vreţi, dar decât să văd iarăşi oameni care îngheaţă în maşini, pe drum sau în trenuri şi după aceea alergăm după ei cu utilaje de deszăpezire, cu elicoptere, cu SMURD-ul, mai bine stă omul acasă. Asta e, o să piardă un drum la familie, la un serviciu, dar măcar nu îl scoatem din zăpadă. Or să se supere, or să protesteze, dar decât să stea în zăpadă, asta e. Daţi vina pe mine, nu mă mai votează şoferii de tir, asta-i viaţa“, a spus Victor Ponta. Premierul a prezentat și o hartă a drumurilor care vor prezenta riscurile de înzăpezire.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

5 × two =