secretar general bsec urta

Haydar Özkan, secretar general BSEC-URTA – „UE REPETĂ GREŞEALA SISTEMULUI SOVIETIC: RIDICĂ ZIDURI“

Haydar Özkan a fost pentru mine o revelaţie. Mă aşteptam să discut cu un brahicefal cu ten măsliniu, cu faţă de războinic, care îşi maschează umorile în limbaj diplomatic. În loc, am vorbit cu un ins cu o aparentă fragilitate, interlocutor diplomat şi fin observator al economiei, finanţelor, politicii şi, în general, al chestiunilor globale.

Un tip care te câştigă prin empatie, apoi te determină să-ţi spui: ce simplu era, şi eu nici nu mi-am dat seama! Înainte de el, discutasem cu un alt interlocutor despre câte produse chinezeşti folosim. Auzind ce vorbim, a intervenit zâmbitor de la altă masă, atrăgând atenţia că iPad-ul lui e chinezărie.

Tot timpul interviului, m-a intrigat impresia persistentă că omul este destins şi se simte grozav de bine. Emitea fraze defi nitorii, imposibil de înlocuit cu altele, argumentate cu mici pilde greu vizibile dacă nu faci analiză pe text, afirmând lucruri extrem de serioase şi grave.

Özkan face parte din noua cremă a Turciei moderne, şcolită în Occident să ducă ţara mai departe, lucru care se vede astăzi din plin în avântul economic şi cultural incredibil al acestei naţiuni.

Foarte interesant şi semnifi cativ: a asistat impasibil, cu un fel de zâmbet sibilinic á la Tano Carridi, la toată Adunarea Generală BSEC-URTA, stând fix lângă grecul Leonidas Chrysantopoulos (cu care este prieten) şi ascultând plângerile grecilor şi armenilor privind turcii, ori cele ale armenilor privind azerii.

După trei ore şi jumătate de dezbateri cu momente tensionate, a luat cuvântul. Imediat, totul a devenit clar, simplu, evident. Părerea mea: este mai bine pregătit decât majoritatea demnitarilor români.

Care sunt principalele subiecte ale celei de-a 19-a Adunări Generale BSEC-URTA?

Ne vom concentra pe analiza raportului privind situaţia transporturilor în ţările din regiunea Mării Negre. Ca uniune a transportatorilor din regiunea de Cooperare Economică a Mării Negre, întotdeauna am afi rmat că guvernele ce au format în anul 1991 BSEC vor să dezvolte cooperarea economică.

Aceasta înseamnă să facă comerţ. Dacă vrei să facilitezi comerţul, nu poţi să o faci fără să facilitezi transporturile, în special transporturile rutiere între statele vecine. Acesta este motivul pentru care, de la fondarea în anul 2001, BSEC-URTA analizează relaţia dintre numărul de transporturi, volumul de mărfuri transportat şi timpul de aşteptare în graniţă.

Dacă va creşte volumul comerţului, atunci vor fi mai multe drumuri făcute de transportatori. Dacă sunt mai multe transporturi, atunci e important de văzut dacă timpul de aşteptare în graniţe scade sau creşte. La Bucureşti, analizăm cum a evoluat situaţia în ultimele şase luni în statele BSEC.

În ultimele luni, secretariatul nostru internaţional, conform instrucţiunilor primite de la Consiliul de Management BSEC-URTA, a realizat un studiu regional asupra condiţiilor de competiţie pe piaţa transporturilor rutiere din BSEC. Unele dintre asociaţiile noastre membre, din cauza crizei financiare globale, trec printr-o perioadă cu adevărat dificilă. Există o mulţime de plângeri şi critici pe care le vom primi despre condiţiile de competiţie din regiune.

Relaţiile cu Rusia sunt cea mai sensibilă problemă în zonă, pentru că reprezentanţii ei au o tendinţă autoritaristă şi în general resping orice propunere a altora. Ce face BSEC-URTA în această chestiune delicată? Vorbim finalmente despre controlul asupra rutelor comerciale dinspre Orient spre Occident şi idealul este, evident, legendarul „Drum al Mătăsii“.

Fiecare stat are dreptul să îşi apere interesele. Nu poţi decât să analizezi diferenţele. Ruşii preferă să stabilească regulile transporturilor internaţionale la ei în ţară pe baza acordurilor bilaterale, în locul celor multilaterale. Este decizia lor şi trebuie respectată.

În opinia noastră, nu este corect, dar e poziţia lor şi trebuie respectată. Rusia este o ţară-ţintă pentru transporturi, dar şi o ţară de tranzit. Acesta este motivul pentru care cred că în viitor Federaţia Rusă va accepta să susţină şi să intre în sistemul acesta multilateral, care va fi creat de celelalte state. Probabil că nu vor să fi e primii. Trebuie să le respectăm poziţia. Dar sunt convins că mai devreme sau mai târziu Rusia nu va dori să fie exclusă din această reţea de transporturi din regiunea BSEC.

Unii ies din acest gen de afaceri, din cauza crizei…

Unii operatori pierd piaţa, pierd banii şi se tem chiar să nu dea faliment. Apoi spun că nu este cinstită competiţia economică, că nu se asigură condiţii egale în regiune.

Acesta este motivul pentru care, pentru a putea să ne raportăm la situaţia aceasta, am realizat un studiu special, care acoperă situaţia din toate cele 12 state membre, unde am încercat să analizăm care sunt condiţiile în care devii şofer în statele BSEC, care este stadiul introducerii Convenţiilor Naţiunilor Unite pentru transporturile rutiere, care este situaţia în privinţa timpilor de aşteptare în graniţe şi care sunt condiţiile stabilite de legislaţiile naţionale.

De exemplu, unele ţări impun taxe şi impozite ridicate pe motorină, pe când altele nu. Există multe dificultăţi, plângeri şi critici care vin din industria transporturilor, privind încălcările regulilor competiţiei.

Vom avea experţi din universităţile din România, care ne vor explica ce înseamnă competiţia liberă şi corectă, ce înseamnă o piaţă unică şi apoi vom analiza dacă studiul nostru ajunge la aceleaşi concluzii cu ceea ce ne spun experţii. În cele din urmă, dar nu în ultimul rând, ne vom concentra pe activităţile pe care le avem în următoarele câteva luni, care vor fi legate de a zecea aniversare BSEC-URTA.

Vrem să folosim această a zecea aniversare ca pe o oportunitate, ca să trecem în revistă ce am realizat în acest deceniu şi, de asemenea, să prefigurăm planurile pentru următorii zece ani. Apoi să elaborăm un traseu de parcurs, pentru a atinge obiectivele astfel stabilite. Vom organiza o sesiune de brain-storming cu membrii BSEC-URTA şi miniştrii transporturilor din statele BSEC, care va avea loc în Antalya în luna septembrie.

În acest moment, Turcia este pe o pantă ascendentă din punct de vedere economic. Nu este cazul altor state din BSEC, cum sunt, de pildă România şi Bulgaria, afectate de criză. Care este sfatul dumneavoastră pentru ţări care se află în situaţia României?

Nu sunt reprezentant al Turciei. Pot comenta, dar sunt comentariile unui om obişnuit. Dacă ne uităm la ultimii 50 de ani, Naţiunile Unite au elaborat, pe cooperare economică, 58 de convenţii. Toate ţinteau spre facilitarea traficului vamal, a comerţului şi transporturilor.

În ultimii 50 de ani, Uniunea Europeană, în special când lumea era bipolară, a fost capabilă să beneficieze din plin de aceste instrumente globale de liber schimb. După căderea Zidului Berlinului, dezvoltarea Internetului şi avansul companiilor multinaţionale, am devenit martorii unei integrări financiare a întregii lumi.

Nu mai ştim de unde vin banii. Pot fi banii dumneavoastră sau ai mei şi pot fi oriunde în lume. În această economie modernă, cu o nouă ordine mondială, care nu mai înseamnă un sistem bipolar, ne-am confruntat cu situaţia că multe economii estice, dar în special China, au căpătat foarte multă putere.

Facilităţile de producţie se mută acum în Est, iar consumatorii sunt preponderent în Vest. Acesta este noul fenomen. Economiile dezvoltate din Uniunea Europeană, pentru a putea să fie competitive cu rivalii puternici din Orient, au preferat să facă greşeala vechiului sistem sovietic: au implementat şi introduc şi acum noi măsuri protecţioniste.

Ridică ziduri de protecţionism contra influenţelor economice externe. Când faci asta, te decuplezi de la economia globală şi pierzi competitivitatea. În opinia mea, pe termen lung, aceasta va avea un foarte important efect de bumerang împotriva sănătăţii economice a Uniunii Europene.

Ceea ce vedem astăzi este simptomul – că aţi ridicat zidul, nu boala. În toată Europa, guvernele măresc taxele, scad salariile, pun presiune tot mai multă pe economie, ceea ce duce la scăderea producţiei, deci la scăderea puterii economice. Ceea ce înseamnă că aţi acceptat de la bun început că scorul este 0-2. Aşa că trebuie să înscrieţi, ca să câştigaţi meciul.

Ţările BSEC-URTA sunt la intersecţia intereselor politice şi economice dintre Est şi Vest. Din acest punct de vedere, care este cea mai mare provocare?

Cea mai mare provocare este în diferenţele politice şi economice dintre agendele statelor membre BSEC. Avem o dată statele membre CSI, cu propria lor agendă. Apoi sunt statele membre UE, cu altă agendă, deci nu avem un grup omogen de state. Pe de altă parte însă, transporturile nu sunt ca guvernele.

Ele lucrează întotdeauna peste graniţă, mână în mână, peste naţiuni. Acesta este motivul pentru care BSEC URTA a reuşit să transforme aceste slăbiciuni – diferenţele, într-un punct forte. Există foarte puţine organizaţii în lume unde grupul de membri nu este omogen.

Foarte interesantă este deviza BSEC-URTA: „Coming solutions for coming problems“ (Găsim soluţii pentru problemele care apar). Nefiind omogeni, spunem: „Hai să căutăm soluţiile comune la problemele noastre“.

Pe 12 mai 2009, BSEC-URTA a constatat „cu îngrijorare“, la Erevan, în Armenia, „impactul crizei globale asupra sectorului transporturilor în Regiunea Mării Negre“ şi „a notat că statisticile confirmă imensele presiuni care există asupra transporturilor de mărfuri în zona Mării Negre, din cauza micşorării volumului de schimburi de mărfuri, dar şi tendinţele mărite spre creşterea barierelor puse în calea transporturilor“, precum şi prezenţa unei „iraţionale competiţii a preţurilor, care pune în pericol existenţa adevăraţilor operatori de transporturi de mărfuri din regiune“. Ce s-a făcut între timp pentru ameliorarea acestei situaţii?

Noi suntem o uniune a transportatorilor. Acesta este motivul pentru care nu suntem în poziţia să facem agendele guvernelor. Ceea ce am făcut a fost, în primul rând, să urmărim performanţa economică a statelor membre.

În aceşti doi ani, o dată la şase luni am realizat un studiu şi întotdeauna am încercat să analizăm spre ce se îndreaptă comerţul şi transporturile. În al doilea rând, am creat un fel de coaliţie internaţională între uniunile naţionale ale transportatorilor, cu IRU şi, de asemenea, cu Secretariatul Permanent BSEC, care este o organizaţie interguvernamentală.

Din anul 2009, unul dintre principalele noastre eforturi a fost să introducem în regiune un permis universal de trecere, numit permisul BSEC. Este foarte uşor să zici: „Hai să liberalizăm!“, dar e foarte dificil de implementat. Aşa că în anul 2010 a fost realizat primul proiect pilot pe acest subiect.

După reuniunea de la Erevan, am convins şapte state BSEC (Albania, Serbia, România, Moldova, Turcia, Georgia şi Armenia) să vină la masa negocierilor şi să participe la proiectul unui permis BSEC unic. În anul 2010, era vorba numai despre un simplu permis BSEC de tranzit, iar în anul 2011 este pentru transporturi bilaterale de mărfuri. Camioanele din aceste state au acum un singur document de transport. Aceasta este una dintre cele mai importante realizări ale noastre.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

1 × 1 =