Deficitu..." />

Exporturile românești, între dezechilibre și realizări

Deficitul balanței comerciale s-a redus în 2013, faţă de 2012, cu 40,8%, în urma creșterii exporturilor cu 10% și a importurilor cu doar 1%. Aceasta e vestea bună. Cea proastă e că în top 10 nu e nici un exportator cu acționariat majoritar român, ceea ce ne face dependenți de strategiile de business stabilite în afara granițelor.

Nici unul dintre primii zece exportatori și doar doi exportatori în top 100 sunt în anul 2013 firme cu acționariat majoritar românesc, arată INS. Doar două companii româneşti din producţie (InterAgro – agricultură, îngrăşăminte şi Aramis Invest din Baia Mare – mobilă) sunt în top 100. Dacia a rămas liderul exportatorilor. Pe locul doi e Rompetrol Rafinare SA (ce a urcat de pe 3) și Ford România, care în 2012 era pe 11. Dacia a avut estimativ, în 2013, exporturi de cel puţin 2,5 miliarde €. Rompetrol Rafinare (deţinută de KazMunaiGas) a avut exporturi de circa 1,7 miliarde €. Ford a avut exporturi de circa un miliard €. Noutate – în 2013, pentru prima data în ultimii patru ani o companie din agricultură ajunge în clasamentul celor mai mari exportatori: subsidiara română a companiei germane Alfred C. Toepfer International, cu afaceri cu cereale, seminţe şi furaje în 36 de ţări, ce operează mai multe silozuri în sudul României.

10 firme dau 20% din exporturi

 

Din datele INS, primii 10 exportatori au generat în 2013 20,3% din totalul exporturilor. Îngrijorător e şi că exporturile antrenează doar 5% din totalul companiilor din România. Ar trebui să ne pună pe gânduri că exportul e pentru IMM mai degrabă excepția, decât regula. Marii exportatori sunt și mari importatori. Produsul de export conține de cele mai multe ori component importate (e bine că se creează plusvaloare în România, dar multe componente puteau fi realizate de IMM autohtone). Prezența unui mare comerciant de cereale și nu a mai multor exportatori mai mici arată caracterul cvasimonopolist al comerțului cu cereale și, implicit, sumele mici plătite agricultorilor locali. Deocamdată, inclusiv in comerțul exterior cu produse agricole, importăm mai puțin decât exportăm. Încă nu s-a confirmat pe termen lung tendința lunilor trecute,când importurile agricole au fost inferioare exporturilor. „Victoria colosală a României va veni când industria alimentară va avea grad supraunitar de acoperire a importurilor cu exporturi“, spune prof. dr. Cezar Mereuţă, cercetător în economie, membru de onoare al Institutului de Prognoză al Academiei Române.

Legați ombilical de Europa

 

În anul 2013, valoarea totală a comerțului exterior a fost de 104,83 miliarde €, cu 5,1% mai mult față de 2012. Exportul a crescut la49,56 miliarde € (+10,0%). Importul a crescut puţin, la 55,26 miliarde € (+1,0%). Astfel, deficitul balanței comerciale a scăzut cu 40,8%, de la nivelul de -9,63 miliarde € (la 31 decembrie 2012), la -5,7 miliarde € (la 31 decembrie 2013). Comerțul total intracomunitar al României s-a majorat cu 6,1%, la 76,37 miliarde €, din care exportul a crescut cu 8,8%, la 34,5 miliarde €, iar cu 4%, la 41,86 miliarde €. Soldul negativ al balanței comerciale în relația cu partenerii din UE a scăzut cu 13,8% în 2013, față de 2012, de la -8,54 miliarde € la -7,35 miliarde €. Comerțul total extracomunitar a fost de 28,46 miliarde €, cu 2,4% mai mult în 2013 față de 2012, din care export 15,05 miliarde € (+12,8%), iar import 13,4 miliarde € (-7,2%). Deficitul balanței comerciale Româniațări non – UE a dispărut, ajungând de la -1,09 miliarde € (2012) la un +1,65 miliarde € (2013). Pe fondul creşterii mai pronunțate a volumului comerțului intracomunitar, comparativ cu cel extracomunitar, ponderea schimburilor comerciale totale cu țările UE în comerțul internațional a crescut de la 72,1% în 2012 la 72,9% în 2013.

Agroalimentarele, cea mai mare creștere

 

Analiza exporturilor pe grupe de mărfuri arată că principalele categorii de produse au avut creşteri ale livrărilor pe piața internațională. După mărimea creşterii absolute, grupa ce a crescut cel mai mult a fost a produselor agroalimentare (+30,9%), urmată de cele ale industriei constructoare de maşini (inclusiv electrotehnică) (+14,4%).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

two × 5 =