Mult-hulitul Marx spun..." />

Energia şi geotransporturile strategice

Mult-hulitul Marx spunea că, în anumite etape istorice, capitalul monopolist de stat poate juca un rol important pentru ţara respectivă. Astăzi, două state cu economie de comandă utilizează capitalul monopolist de stat pentru a-şi atinge obietivele într-o lume paralizată de criză: China şi Rusia.

 

Guvernele lor dispun de volume uriaşe de valută occidentală – dolari şi euro, pe care o investesc în proiecte strategice. China urmăreşte penetrarea pieţelor de materie primă şi desfacere, investind inclusiv în agricultura din… Africa! Rusia, cu cele mai vaste şi variate resurse naturale, investeşte în energie. Pentru a controla piaţa furnizării de gaze spre Europa, Putin a conceput şi realizat gazoducte planetare. El a înţeles perfect că resursele energetice vor impune politica viitorului.

 

Nord Stream a finalizat, ca la bolşevici, înainte de termen, a doua conductă a gazoductului. Trebuie să înţelegem din start: Putin a cerut şi s-a făcut un gazoduct cu trei conducte paralele, care să ajungă pe fundul mărilor nordice. Până în Germania. Lucrare fără egal în istorie. Conform unui comunicat al societăţii, „la sfârşitul anului 2012, după punerea în funcţiune şi umplerea ţevii cu gaz tehnic, se va începe livrarea de gaze naturale spre Europa. (…)După ce va atinge capacitatea proiectată a ambelor conducte, sistemul de transport automat va putea transporta 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an din Rusia spre Europa, în minimum 50 de ani”.

Pentru construirea celor două conducte s-au folosit 199.755 de ţevi betonate, fiecare de 12 m şi 24 t, amplasate pe fundul mării cu trei nave, prin 138.850 de îmbinări sudate.  Nord Stream a fost proiectat fără staţii de compresare intermediare. Fiecare conductă are trei secţiuni cu grosime diferită a pereţilor, în funcţie de presiunea de lucru din gazoduct, pe tot traseul, din Rusia până în Germania.

Punerea în funcţiune a celei de-a doua conducte a început. Fiecare secţiuniune va fi umplută cu apă marină purificată şi calibrată, apoi va avea loc testul hidraulic de rezistenţă. Apoi secţiunile se vor conecta sub apă în mai – iunie 2012, în apele teritoriale ale Suediei şi Finlandei. După îndepărtarea apei, a doua conductă, uscată, va fi conectată la tronsoanele terestre din Rusia şi Germania. La sfârşitul lui 2012 va furniza gaze complet automatizat. Prima conductă a fost dată în funcţiune în noiembrie 2011. Atunci Merkel l-a întrebat pe Medvedev de ce mai trebuia şi a treia ţeavă. Va fi nevoie şi de ea, a spus rusul. Nu putea să zică: “Aşa a vrut Putin”.

 

Politica? Vine pe conductă!

În 2010, Merkel şi Medvedev au semnat o declaraţie comună despre reglementarea conflictului de pe Nistru. În ce calitate făcea asta Germania, ce nu deţinea atunci măcar preşedinţia UE? Sigur, gestul a fost interpretat ca alt pact Molotov – Ribbentrop.

 

UE, paralizată de criză

 

Anatoli Ianovski, adjunctul ministrului Energiei, spunea că ţările europene rămân treptat fără gaze, dar consumă tot mai mult. „E loc suficient pe această mare piaţă europeană pentru Nabucco şi alte proiecte, elaborate pentru asigurarea necesarului de gaz pe termen lung în Europa”, a conchis Ianovski. Numai că UE, paralizată de criză, a transformat Nabucco în caricatură.  Proiectul Nabucco prevede transportul de gaze naturale din Caspica spre Europa, ocolind Rusia via Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, România şi Austria. Nabucco e în concurenţă cu proiectul ruso-italian South Stream – conductă ce va fi îngropată pe fundul Mării Negre.

Ianovski a evaluat negativ situaţia actuală creată în jurul gazoductului Transcaspic, ce se poate prelungi de la estul la vestul Turciei, până la frontiera cu Bulgaria sau Grecia, care trebuie să devină parte componentă a Coridorului sudic al gazului, în care intră şi Nabucco.  Moscova invocă faptul că Transcaspicul nu respectă mediul şi că statutul juridic al Caspicii nu s-a rezolvat cum vrea Rusia.

 

South Stream, mai tare ca Nord Stream

Nabucco a fost proiectat să transporte anual 31 de miliarde de metri cubi de gaz (mmcg), ceea ce este 5% din necesarul estimat de gaz al UE din 2020. Participanţii la proiect au cote egale, 16,67% din acţiuni: OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (România), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Livrările comerciale de materie primă prin Nabucco au fost preconizate să înceapă în 2017. Startul şantierului a fost programat pentru 2013.

South Stream, pe de altă parte, se construieşte tot pentru diversificarea rutelor gazeifere către beneficiarii europeni. Conform însărcinărilor premierului rus Putin, construcţia South Stream trebuie să înceapă în decembrie 2012, sub preşedintele rus cu acelaşi nume. Se preconizează că va avea patru conducte şi că pe fiecare se vor pompa 15,57 mmcg. Mai puternic ca Nord Stream. Inaugurarea primei conducte e planificată pentru decembrie 2015. Gazoductul va ajunge la capacitatea totală de 63 mmcg în 2018. 

O şansă pentru România?

 

România revendică de la Bulgaria o porţiune din platoul continental al Mării Negre, unde probabil sunt hidrocarburi. Pe aici ar trece şi South Stream. Disputa teritorială se referă la aproximativ 300 km2. În prezent, Bulgaria negociază cu ExxonMobil pentru concesionarea zonei. Dacă conflictul nu se rezolvă printr-un acord reciproc, Bucureştiul va iniţia un proces la Haga. Negocierile Bulgaria – România au început în 1994. Până acum au fost 14 runde de consultări. Ultima a avut loc în decembrie 2011, la Sofia. Următoarea va fi până la sfârşitul anului, la Bucureşti. România ar putea primi circa 50 m din platoul continental al Turciei: un avantaj în realizarea Nabucco, permiţând „culcarea” gazoductului pe fundul Mării Negre, direct între Turcia şi România.

Germani visând la soare şi vânt

 

Nemţii sunt gata să renunţe la gaz pentru cele mai curate surse de energie. S-ar putea să nu se adeverească speranţele Gazpromului că va creşte cererea de gaze după închiderea centralelor nucleare. Reprezentanţii Gazprom au sperat că în următorii 10 ani posibilul deficit european de gaz va fi cam de 300 – 400 mmcg. După accidentul Fukushima, Germania vrea să renunţe la energia nucleară şi să închidă toate cele 17 reactoare nucleare, ce dau 1/5 din energia ţării, până în 2022. Alternativa… nu ar fi gazul rusesc. Berlinul cheltuie 200 de miliarde de euro pe un megaproiect pentru centrale electrice eoliene. Problema e cât de repede poate fi pusă în aplicare ideea.

Angela Merkel vrea să dezvolte o reţea de centrale eoliene. Suprafaţa totală a acestora va depăşi de şase ori dimensiunile New York . Lungimea liniilor de transport, puse toate în linie dreaptă, s-ar întinde de la Londra la Bagdad, scrie Bloomberg. Costurile proiectului: 200 de miliarde de euro, adică 8% din PIB-ul Germaniei pe 2011. „Dacă Germania reuşeşte proiectul, va fi un model pentru alte ţări. Dacă nu, va fi un dezastru pentru politicieni, societate şi economie”, crede Claudia Kemfert, analist la Institutul DIW din Berlin.

 Ruşii speră că nemţii nu vor şti cum să stocheze energia neconvenţională. Şi că nu vor scăpa de ei.

Abandonarea energiei nucleare se joacă aparent pe mâna Rusiei, pentru care veniturile din exporturi de hidrocarburi sunt sursă principală la buget. În 2011, Putin, apoi Alexei Miller, bosul Gazprom, au declarat că e posibilă crearea unor derivaţii suplimentare din South Stream. Ruşii vor să facă o concesie pentru România: o derivaţie să treacă şi pe la noi. Alexandr Medvedev, adjunctul directorului Gazprom, a explicat că perspectivele construirii unei a treia conducte Nord Stream depind de cererea de gaz din Europa.

În următorii 10 ani, Gazprom mizează şi pe creşterea cererii de gaz (în primul rând gaz lichefiat), în Asia – Pacific. Gazprom ar dori să satisfacă cererea crescută de gaz, investind în dezvoltare în medie 700 – 900 de miliarde de ruble annual. Investiţiile majore vor fi orientate spre zăcămintele Iamal, Ştokman şi din estul Siberiei. Gazprom mizează pe o creştere a producţiei în 2012 la 528 mmcg, iar în 2030 la 750 mmcg.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

11 − 9 =